Analiza de risc conform HG 301 / 2012 | Instructiuni privind elaborarea analizei de risc la securitatea fizica

Instructiuni privind elaborarea analizei de risc la securitatea fizica publicate pe site-ul Ministerului Administratiei si Internelor pentru dezbateri si analiza
Mai jos gasiti varianta PDF pt. download.


I N S T R U C Ţ I U N I privind elaborarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul
Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor,
cu modificările şi completările ulterioare
Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor;
În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul administraţiei şi internelor emite următoarele
I N S T R U C Ţ I U N I :
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – (1) Prezentele instrucţiuni stabilesc modul de efectuare a analizei de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare unităţi, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele fizice şi persoanele juridice care execută astfel de activităţi.
(2) Analizele de risc la securitatea fizică constituie fundamentul adoptării măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege.
(3) În elaborarea analizelor de risc la securitatea fizică se ţine cont şi de prevederile standardelor naţionale sau europene privind managementul riscului.
(4) Prezentele instrucţiuni nu se aplică pentru adoptarea măsurilor de securitate necesare efectuării transporturilor de bunuri şi/sau valori.

Art. 2. – Prezentele instrucţiuni se aplică de către:
a) conducătorii unităţilor, pentru adoptarea măsurilor de asigurare a securităţii obiectivelor proprii, corelate cu rezultatul analizei de risc;
b) personalul de specialitate, în procedura de elaborare a analizelor de risc pentru unităţile funcţionale, cât şi în faza de proiectare a acestora;
c) inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de zonă şi pentru verificarea respectării dispozitivelor acesteia;
d) Inspectoratul General al Poliţiei Române, denumit în continuare I.G.P.R., pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de judeţ şi pentru înfiinţarea şi actualizarea Registrului Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică, denumit în continuare RNERSF.
Art. 3. – În înţelesul prezentelor instrucţiuni, următorii termeni se definesc după cum urmează:
a) securitate fizică – starea de fapt în care riscul determinat de factorii de ameninţare şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, se situează la un nivel acceptabil;
b) ameninţare – factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea unei unităţi prin acte sau fapte ce creează dezechilibre ori instabilităţi şi generează stări de pericol asupra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii persoanelor ori valorilor deţinute;
c) vulnerabilitate – caracteristică a arhitecturii, implementării sau operării activităţii unei entităţi, prin care aceasta este expusă distrugerii, agresiunii ori disfuncţionalităţii în faţa unei ameninţări.
d) analiza de risc la securitatea fizică – tehnica analitică folosită pentru a se identifica ameninţările şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, în scopul determinării impactului şi evaluării riscurilor de securitate şi în baza căreia se stabilesc măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora;
e) incident de securitate – evenimentul produs, având o evoluţie necontrolată, care generează efecte distructive asupra securităţii fizice a unei unităţi şi care necesită o acţiune imediată pentru restabilirea situaţiei anterioare;
f) măsuri de securitate – componenta de bază a unei soluţii de securitate, corespunzătoare uneia sau mai multor ameninţări şi vulnerabilităţi identificate conform analizei de risc;
g) mecanisme de securitate – soluţii care cuprind mai multe măsuri de securitate, care funcţionează conform unor scenarii predefinite, pentru securizarea unuia sau mai multor obiective, atunci când sunt amplasate în acelaşi perimetru;
h) sisteme de securitate – soluţii la nivel de sistem pentru unităţi cu multiple obiective de securitate distribuite geografic în locaţii diferite;
i) parametri interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii – contextul care poate cuprinde, dar nu se limitează la:
1. mediul cultural, social, politic, de reglementare, financiar, tehnologic, economic, natural şi concurenţial, la nivel internaţional, naţional, regional sau local;
2. factorii cheie şi tendinţele cu impact asupra obiectivelor organizaţiei;
3. relaţiile cu părţile interesate, percepţiile şi valorile acestora.

Download intructiuni de mai jos


Download instructiuni

CAPITOLUL II
Analiza de risc la securitate fizică
Art. 4. – (1) Analiza de risc la securitatea fizică se materializează prin documentaţia întocmită în cadrul procesului standardizat de management al riscului, prin care se determină, în mod dinamic, măsurile necesare şi aplicabile, pentru încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile.
(2) Analiza de risc la securitate fizică se elaborează de către personal cu competenţe specifice şi se înregistrează la unitatea beneficiară după asumarea de către conducătorul acesteia.
(3) Procesul de elaborare a analizei de risc poate începe numai după semnarea contractului de prestări servicii între beneficiar şi evaluator, cu excepţia cazurilor de realizare în sistem intern.
(4) Analiza de risc la securitatea fizică se revizuieşte în una din următoarele situaţii:
a) odată la 3 ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
b) în cel mult 2 luni de la producerea incidentului de securitate;
c) la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii beneficiare;
d) ori de câte ori conducerea unităţii beneficiare consideră că este necesar.
Art. 5. – Elaborarea analizei de risc la securitate fizică implică, în general, parcurgerea următoarelor etape:
a) definirea parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
b) stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru;
c) identificarea tuturor riscurilor la securitatea fizică, a zonelor de impact, evenimentelor şi cauzelor riscului, precum şi a potenţialelor consecinţe;
d) analizarea riscurilor la securitatea fizică;
e) estimarea riscurilor unităţii beneficiare;
f) întocmirea Raportului de evaluare şi propuneri de tratare a riscurilor la securitatea fizică.
Art. 6. – Ameninţările la adresa securităţii fizice a unităţilor, care pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanelor sunt tratate cu prioritate, indiferent de importanţa bunurilor sau valorilor ce pot fi afectate la producerea unui incident de securitate.
Art. 7. – (1) Analizele de risc se elaborează de către:
a) experţi în evaluare, înscrişi în RNERSF în calitate de persoane fizice autorizate;
b) persoane juridice înscrise în RNERSF, prin intermediul experţilor în evaluare cu care au raporturi de muncă.
(2) Experţii în evaluare trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt cetăţeni români sau deţin cetăţenia unuia din statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
b) deţin competenţe profesionale dobândite pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică;
c) nu au antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
d) au fost declaraţi admişi la interviul susţinut în faţa unei comisii de specialitate constituite prin dispoziţie de zi a inspectorului general al Poliţiei Române.
(3) În urma susţinerii interviului, solicitanţii sunt declaraţi admişi sau respinşi.
(4) Contestaţiile se soluţionează de o comisie numită prin dispoziţie de zi a inspectorului general al Poliţiei Române, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.
(5) Dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) se depune la IGPR Direcţia de Ordine Publică cu 30 de zile înainte de susţinerea interviului;
(6) În comisia prevăzută la alin. (2) lit. d) pot fi cooptaţi şi experţi din cadrul asociaţiilor profesionale de profil.
Art. 8 – (1) Înscrierea în RNERSF a persoanelor fizice se face pe baza cererii de înscriere, după dobândirea calităţii de expert în evaluare potrivit art. 7.
(2) Înscrierea în RNERSF a persoanelor juridice se face pe baza cererii de înscriere, însoţită de:
a) documente care să ateste calitatea de persoană juridică a solicitantului;
b) documente din care să rezulte existenţa unor raporturi de muncă cu persoane ce au dobândit calitatea de expert în evaluare potrivit art. 7.
Art. 9 – (1) Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de către:
a) specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani, înscrişi în RNERSF în calitate de persoane fizice;
b) persoane juridice înscrise în RNERSF, prin intermediul specialiştilor cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani, cu care au raporturi de muncă.
(2) Înscrierea în RNERSF persoanelor fizice prevăzute la alin. (1) lit. a) se face pe baza cererii de înscriere însoţită de documente din care să rezulte o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani.
(3) Înscrierea în RNERSF a persoanelor juridice prevăzute la alin. (1) lit. b) se face pe baza cererii de înscriere, însoţită de:
a) documente care să ateste calitatea de persoană juridică a solicitantului;
b) documente din care să rezulte existenţa unor raporturi de muncă cu specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani.
Art. 10 – (1) Formarea profesională, precum şi evaluarea competenţelor pentru ocupaţia de „evaluator de risc la securitatea fizică” se realizează pe baza standardului profesional corespunzător acesteia.
(2) Furnizorii de formare profesională care doresc să desfăşoare programe de formare pentru ocupaţia de „evaluator de risc la securitate fizică” trebuie să respecte programa cadru, elaborată pe baza standardului ocupaţional, avizată de I.G.P.R. şi aprobată de Autoritatea Naţională pentru Calificări.
Art. 11 – (1) Persoanele înscrise în RNERSF au obligaţia de a ţine un registru de evidenţă cronologică cu analizele de risc la securitate fizică elaborate pentru unităţi, care se păstrează minim 2 ani după completarea filelor. Acestea se prezintă spre consultare la cererea unităţilor de poliţie.
(2) Anterior elaborării analizei de risc, persoanele care prestează această activitate au obligaţia de a semna un angajament de confidenţialitate cu beneficiarul.
(3) Atribuţiile de îndrumare şi control privind respectarea prezentelor instrucţiuni revin ofiţerilor de poliţie din structurile de ordine publică ale Poliţiei Române.
(4) Constatările efectuate de către personalul abilitat al Poliţiei Române privind nerespectarea prezentelor instrucţiuni de către evaluatori, se înscriu într-un Raport motivat, care se transmite Direcţiei de Ordine Publică din I.G.P.R., pentru evidenţiere în RNERSF; evidenţierea în RNERFS se notifică atât beneficiarului cât şi evaluatorului vizat.
(5) Cumularea a 3 abateri săvârşite de către o persoană fizică sau juridică înscrisă în RNERSF, analizate şi validate la nivelul Direcţiei de Ordine Publică din I.G.P.R., atrage măsura radierii din RNERSF, ce se comunică, de îndată, persoanei vizate.
(6) Împotriva măsurii radierii din RNERSF persoana fizică sau juridică poate face plângere la instanţa competentă, potrivit legii.
Art. 12. – (1) Documentaţia privind analiza de risc la securitate fizică cuprinde:
a) Raportul de evaluare şi propuneri de tratare a riscurilor la securitatea fizică;
b) grila de evaluare, specifică obiectului de activitate;
c) documentele suport.
(2) Raportul de evaluare şi propuneri de tratare a riscului la securitate fizică prezintă următorul conţinut:
a) nominalizarea unităţii, obiectul de activitate al acesteia şi scopul evaluării;
b) amplasarea geografică a unităţii, vecinătăţi, căi de acces, alţi factori externi, cu impact asupra activităţii unităţii;
c) cadrul organizaţional intern, politici şi responsabilităţi privind securitatea fizică a unităţii beneficiare;
d) sursele de risc la securitate fizică, zonele de impact, evenimentele şi cauzele riscului identificate pentru unitatea evaluată, precum şi potenţialele consecinţe asupra persoanelor şi activităţii;
e) analizarea riscurilor identificate;
f) estimarea riscurilor la securitatea fizică;
g) stabilirea cerinţelor, măsurilor şi mecanismelor de securitate pentru sistemul ce urmează a fi implementat, de ordin structural, tehnic, tehnologic şi operaţional;
h) estimarea costurilor de securitate, în funcţie de măsurile de securitate propuse şi nivelul de risc asumat;
i) concluziile raportului, în care se propun una sau mai multe opţiuni de tratare a riscului în vederea încadrării în domeniul acceptabil al riscului de securitate fizică.
(3) Grila de evaluare specifică obiectului de activitate al unităţii beneficiare se completează pentru situaţia în care riscul a fost tratat iar nivelul acestuia se încadrează în domeniul riscului acceptabil.
(4) Raportul de evaluare şi propuneri de tratare a riscului şi grila de evaluare se semnează de către evaluator şi reprezentantul societăţii angajatoare a evaluatorului, cu excepţia celor realizate în sistem intern.
(5) În categoria documentelor-suport intră: chestionare, declaraţii, alte documente specifice, date obţinute şi folosite în procedura de evaluare.
Art. 13 – Persoanele fizice sau persoanele juridice nu pot efectua analize de risc la securitate fizică pentru unităţile cu care au încheiate contracte pentru asigurarea serviciilor de pază a obiectivelor,
bunurilor şi valorilor, servicii de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, sau servicii de consultanţă în domeniu.
CAPITOLUL III
Grila de evaluare
Art. 14. – (1) Pentru categoriile de unităţi care au definite cerinţe minimale în anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003, aprobate prin H.G. nr. 301/2012, cu excepţia unităţilor prevăzute la art.8 din aceeaşi anexă, personalul de specialitate prevăzut la art. 7 din prezentele instrucţiuni are obligaţia evaluării şi cuantificării gradului de risc asociat unităţii, prin determinarea unor valori numerice ataşate sistemului evaluat, sens în care utilizează grilele de evaluare corespunzătoare tipului de obiectiv (obiectului de activitate) prevăzute în anexele nr. 1 – 11 la prezentele instrucţiuni.
(2) În cazul unităţilor pentru care nu au fost definite cerinţe minimale specifice, analizele de risc la securitate fizică se elaborează similar, prin aplicarea grilei generale prevăzută în anexa nr. 12 la prezentele instrucţiuni.
(3) Aplicaţiile informatice cu grilele de evaluare pe categorii de obiective se publică în format electronic pe pagina web a I.G.P.R..
Art. 15. – (1) Pentru evaluarea nivelului de securitate fizică a unei unităţi se stabilesc două domenii ale riscului de securitate fizică, respectiv riscul de securitate acceptabil asociat riscurilor de securitate, cu valori estimate sub pragul critic de 55%, şi riscul inacceptabil asociat valorilor estimate peste pragul critic.
(2) Se consideră că sunt îndeplinite cerinţele legale de securitate fizică pentru o unitate, dacă riscul evaluat se încadrează în domeniul riscului de securitate acceptabil.
Art. 16. – (1) Grila de evaluare a nivelului de securitate cuprinde trei categorii de criterii de analiză:
a) criterii specifice obiectivului, prin care se evaluează elemente de amplasare zonală şi locală, cu o pondere de 25%;
b) criterii de securitate, prin care se evaluează măsurile de securitate implementate sau care urmează a fi implementate, cu o pondere de 65%;
c) criterii funcţionale, prin care se evaluează elementele privitoare la desfăşurarea activităţii unităţii evaluate, cu o pondere de 10%.
Art. 17. – (1) Completarea grilei se face prin selectarea unei opţiuni din coloana ”Variabile”, pentru fiecare element de evaluare, conform situaţiei real constatate.
(2) Este interzisă modificarea, completarea sau ştergerea celulelor sau câmpurilor din grila de evaluare, exceptând operaţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Prin completarea grilei de evaluare se obţine valoarea de la rubrica: „Punctaj total” de pe coloana „Punctaj ponderat”, care reprezintă valoarea asociată gradului de risc determinat. Punctajul total este calculat de aplicaţie prin însumarea valorilor ponderate prevăzute la rubricile: criterii specifice obiectivului, criterii de securitate şi criterii funcţionale, aflate pe coloana „Punctaj ponderat”.
(2) Valorile superioare ale punctajului total indică un nivel ridicat de risc de producere a unor evenimente de securitate fizică.
(3) Valoarea ponderată pentru fiecare element evaluat este furnizată de aplicaţie prin aplicarea unei coeficient procentual din valoarea maximă asociată elementului din coloana ”Punctaj asociat”, ponderea rezultând din alegerea unei variante din cele prevăzute la coloana „Variabile”, în funcţie de situaţia analizată.
Art. 18. – (1) La completarea grilelor de evaluare se ţine cont de obligativitatea îndeplinirii cerinţelor minimale de securitate, generale şi specifice, consemnate în grile în coloana ”elemente de evaluare” pentru care se asociază opţiunea corespunzătoare punctajului minim în vederea continuării şi finalizării evaluării.
(2) Evaluarea celorlalte criterii de securitate se face prin asocierea opţiunii corespunzătoare situaţiei real constatate în obiectiv.
Art. 19. – (1) Pentru stabilirea nivelului ameninţărilor se asociază coeficienţii de criminalitate specifică, calculaţi la nivel de judeţ şi de zonă, pe baza datelor statistice înregistrate de structurile de cazier şi evidenţă operativă din I.G.P.R., Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratele de poliţie judeţene, privind infracţiunile sesizate de tâlhărie şi furt din unitate, înregistrate în anul precedent.
(2) Coeficienţii prevăzuţi la alin.(1) se calculează pentru un an calendaristic prin însumarea valorilor regăsite la rubrica volumul criminalităţii specifice faptelor de tâlhărie (total) şi furt din societăţi comerciale, calculându-se inclusiv media naţională, respectiv judeţeană.
(3) Coeficienţii de criminalitate specifică la nivel de zonă se calculează pentru fiecare sector, municipiu, oraş şi comună.
(4) Valorile rezultate se publică anual, prin grija Direcţiei de Ordine Publică, respectiv a unităţilor teritoriale de poliţie, până la finalul lunii ianuarie a anului în curs, pe paginile web ale I.G.P.R., Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene.
(5) Pentru determinarea gradului de risc se iau în calcul doar coeficienţii de accesibilitate, vecinătate şi caracteristici locale exterioare, ca şi vulnerabilităţi.
Art. 20. – Coeficienţii de criminalitate specifică se clasifică în următoarele domenii:
a) rată de criminalitate ridicată pentru judeţele/zonele cu coeficienţi peste media naţională/judeţeană;
b) rată de criminalitate medie pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori între 75% – 100% din media naţională/judeţeană;
c) rată de criminalitate scăzută pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori sub 75% din media naţională/judeţeană.
Art. 21. – (1)Elementul accesibilitate se evaluează prin inspecţia amplasamentului din imediata apropiere a obiectivului, în scopul identificării tuturor căilor de acces care fac posibilă de părăsirea rapidă a zonei.
(2) Se consideră că există posibilitatea de disimulare/fugă rapidă din zona obiectivului, dacă pe o rază de 10 m faţă de intrare se află căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin trei direcţii diferite de deplasare (ganguri, pasaje, pasarele, etc.).
(3) Posibilitatea de disimulare/fugă medie se consideră în cazul obiectivelor pentru care, pe o rază de 25 m de la intrare se identifică căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin trei direcţii diferite de deplasare.
(4) În celelalte cazuri se consideră că posibilitatea de disimulare/fugă este greoaie.
Art. 22. – (1) Din punct de vedere al vecinătăţilor, evaluarea se face prin identificarea unităţilor din apropierea obiectivului şi verificarea existenţei, tipului şi a programului de funcţionare a dispozitivelor de pază la acestea.
(2) Punctajul pentru vecinătăţi se determină prin alegerea opţiunii relevante identificate în cauză, analizând unităţile existente pe o rază de 25 m faţă de cea evaluată.
(3) Unitatea evaluată care nu are amplasate alte obiective pe o rază de 50 m, se consideră izolată din punct de vedere al vecinătăţii.
Art. 23. – (1) Măsurile de securitate cuprind atât elemente de tip condiţie cât şi elemente neimpuse prin cerinţele minimale dar care trebuie în mod obligatoriu analizate.
(2) Elementele neimpuse vor fi evaluate conform situaţiei reale pentru obiectivele în funcţiune sau conform scenariului de funcţionare, pentru încadrarea în zona nivelului de risc acceptat, superior pragului critic.
Art. 24. – Pentru obiectivele noi, elementele neimpuse vor fi propuse de evaluator pentru acoperirea necesităţilor de securitate fizică, conducătorul unităţii având obligaţia de a le materializa prin
realizarea amenajărilor de protecţie mecano-fizică, instalarea de sisteme de sisteme de securitate, achiziţionarea unor servicii de securitate, sau alte măsuri stabilite pentru acoperirea necesităţilor de securitate.
Art. 25. – Pentru obiectivele preexistente, evaluarea şi cuantificarea factorilor din grilă se face prin aprecierea locală a stării de fapt şi prin consultarea contractelor de servicii de pază, transport valori, monitorizare, instalare şi mentenanţă sisteme de alarmare, a documentelor de procurare, certificare, punere în funcţie şi prin verificări funcţionale ale echipamentelor electronice şi dotărilor mecano-fizice.
Art. 26. – Elementele asociate criteriului privind specificul funcţional se evaluează prin interviuri, completarea de chestionare de către conducătorul unităţii evaluate şi, după caz, de către conducătorii/personalul celor din vecinătate, iar prin interpretarea datelor se asociază opţiunile corespunzătoare situaţiilor constatate.
(2) În cazul imposibilităţii culegerii de date prin completare de chestionare se asociază opţiunea corespunzătoare punctajului maxim pentru elementele neevaluate.
Art. 27. – În situaţia unităţilor în care se desfăşoară activităţi diferite în acelaşi spaţiu, se completează grila de evaluare pentru fiecare obiect de activitate, fiind obligatorie încadrarea în gradul de risc acceptabil pentru toate cazurile.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
Art. 28. – (1) Inspectoratul General al Poliţiei Române şi structurile teritoriale din subordine vor duce la îndeplinire prevederile prezentelor instrucţiuni, conform competenţelor şi atribuţiilor specifice.
(2) Activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul evaluării de risc la securitatea fizică, cât şi cea de înregistrare în RNERSF se desfăşoară cu respectarea strictă a reglementărilor incidente din acest domeniu.
Art. 29. Prezentele Instrucţiuni se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 30. – Anexele 1-12 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni*.
MINISTRUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Mircea DUŞA
* Anexele 1-12 sunt reproduse în facsimil.

Iti place? Share pe Facebook:
Acest articol a fost publicat în Legislatie, Legislatie paza si protectie, Paza si protectie, Stiri. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*