Grilele de evaluare pentru risc la securitate fizica se modifica din 2015

Grilele de evaluare pentru risc la securitate fizica se modifica din 2015.


Dupa cum stim cu totii, grilele de evaluare la securitate au fost create acum mai bine de un an, avand mici modificari in timp, dar nu modificari semnificative necesare pentru o evaluare cat mai obiectiva si corecta.
Fiecare grila contine urmatoarele coloane: Criterii, Elemente de evaluare si Variabile. Lucrurile par simple, la indemana oricui, fiind bazate pe niste formule de calcul in functie de variabilele setate de evaluator. Astfel evaluatorului nu-i ramane decat sa aprecieze corect valoarea variabilelor si in functie de rezultatul initial sa decida masurile si recomandarile pentru beneficiar. Aici intervine subiectivitatea si aprecierea evaluatorului, acesta avand la dispozitie conform grilei un numar de maxim 10 puncte pentru diminuarea riscului si tot 10 puncte pentru majorarea riscului.
Fiecare punct acordat pentru diminuare, respectiv majorare trebuie motivat in detaliu de catre evaluator.
Pentru ca analiza de risc sa fie acceptata de catre organele de politie, riscul trebuie sa fie sub valoarea de 60 de puncte. In cazul in care riscul depaseste valoarea de 60 de puncte sau este egal cu 60 de puncte, evaluatorul trebuie sa decida ce masuri suplimentare trebuie sa indeplineasca beneficiarul asfel incat sa sporeasca securitatea, diminuand riscul sub 60 de puncte.

Ideea este ca toate Criteriie de la pct. 1-3 sa determine un punctaj de maxim 69,99 puncte, deoarece in caz contrar, oricat de multe masuri suplimentare, ce nu sunt specificate la pct. 1-3, ar recomanda beneficiarului, cele 10 puncte nu ar fi suficiente pentru a scadea punctajul sub 60.
Dupa parerea mea grila necesita cateva modificari, modificari ce trebuie discutate in detaliu cu cei ce au efectuat analize de risc in 2013-2014 si s-au confruntat cu probleme reale in practica. Modificarile constau in detalierea cat mai exacta a Criteriilor, Elementelor de evaluare si Variabilelor, astfel incat sa dam posibilitatea evaluatorului sa decida cat mai putine masuri ce nu-s cuprinse la Criteriile de la pct. 1-3. Astfel eliminam subiectivismul si evaluam cat mai corect.

Sa luam spre exemplu GRILA 12 numita MODEL GENERAL:
Anexa nr. 12- GRILĂ DE EVALUARE A NIVELULUI DE RISC PENTRU UNITAŢI FĂRĂ CERINŢE MINIMALE

1. O prima observatie este la 2C – PAZA, respectiv 2.12 – masuri asigurare cu persoanl uman, 2.12.1 paza.
Variabilele aici sunt:
a) fara paza – risc 100% din total 5 pct = 5 puncte de risc
b) post temporar – risc 75% din 5 = 3,75 pct. de risc
c) post permanent – risc 25% din 5 = 1,25 pct. de risc

Este corect? In opinia mea nu este corect ca un obiectiv cu o intindere de 10.000mp si un post permanent sa primeasca acelasi nr. de puncte ca un obiectiv cu 200mp si tot un post permanent.
Poate ca o sa spuneti ca de aceea i s-a lasat evaluatorului posibilitatea sa acorde 10 pct. ca sa spuna spre exemplu ca a mai dat 5 puncte unui obiectiv cu suprafata de 10.000mp cu conditiia sa mai infiinteze inca 3 posturi de paza pe perimetru.
Dar daca exista o multitudine de alte motive sa acorzi cele 10 puncte si totusi nu-s suficiente ca sa ai un risc acceptabil, cu toate ca beneficiarul ca sa obtina riscul cerut de autoritati e dispus sa investeasca in paza cu agent. Cu aceasta grila nu se poate!
Solutia este ca punctajul pentru paza cu agent sa fie acordat in functie de tipul obiectivului si suprafata acestuia, precum si numarul posturilor de paza umana.
Totodata punctajul pentru paza cu agent trebuie sa fie mult peste punctajul acordat pentru Criteriile Specifice care au tot 5 puncte:
1.1 Criminalitate caracteristică zonală
1.2 Criminalitate caracteristică locală

Ca sa luam un exemplu concret, haideti sa ne gandim la zona Rahova-Ferentari din Bucuresti, zona unde rata criminatilatii este deosebit de scazuta comparativ cu celelalte sectoare. Apare intrebarea DE CE?
– oare pentru ca aici sunt cei mai putin infractiori din Bucuresti?
– oare pentru ca aici oamenii au o educatie deosebita?
– oare pentru ca aici se consuma cele mai putine droguri si alcool?
Raspunsul este categoric NU la toate intrebarile de mai sus , iar motivul real este ca aici oamenii sunt saraci si hotii nu au ce fura.
Raspunsul este confirmat de faptul ca rata criminalitatii cea mai ridicata este in sectorul 1 , unde sunt cei mai educati oameni, unde locuiesc cei mai putini infractori si unde SUNT CEI MAI MULTI BANI.

Prin urmare de ce sa acordam o importanta atat de mare acestor coeficienti, cand este evident ca daca imi deschid o afacere in sectorul 5, ce implica existenta unui patrimoniu valoros, riscul sa fiu furat este net superior riscului din sectorul 1, ceea ce contrazice grila si calculul in functie de coeficienti.

Este evident ca daca am un palat intre cocioabe toti hotii vor viza palatul, mai ales ca acolo majoritatea locuitorilor sunt infractori, comparativ cu zone unde valoarea patrimoniului este aproximativ uniforma pentru toata aria.
Statistica spune ca pe total sunt mai multe infractiuni acolo unde bunurile sunt mai valoroase, dar statistica se refera la tot sectorul, iar analiza de risc trebuie facuta individual pentru fiecare beneficiar, nu pentru un intreg cartier.

Nu cred ca e corect sa acordati un punctaj atat de mare pentru Criminalitatea zonala/locala.

2. O alta observatie este la pct. 2.9.4 – Conectare la dispecerat de monitorizare permanentă pentru subsistem de detecţie a efracţiei

De ce nu exista un astfel de subpunct si pentru sistemele de supraveghere video?

Un sistem de supraveghere video este egal cu zero daca nu este monitorizat! Hotul poate sa fure chiar si DVR-ul fara macar sa-i sune o sirena in ureche sau sa alerteze vreun dispecerat. Acum exista solutii si dispecerate de monitorizare in timp real prin 3G/4G sau internet terestru a DVR-urilor cu alertarea in timp real a dispecerilor si implicit a echipajelor de interventie sau structurilor 112.

Nu credeti ca este normal sa aveti si acest subpunct la 2.10 subsistem TVCI???

Puteti descarca grilele din josul paginii.


GRILE 2014

Acest articol a fost publicat în Legislatie și etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.

3 comments

  1. root ( User Karma: 5 ) says:

    Este evident ca orice sistem poate fi imbunatatit si trebuie sa facem acest lucru. De aceasta data organele de politie trebuie sa supuna problema unei dezbateri publice, astfel incat sa poata analiza toate parerile evaluatorilor ce au capatat experienta in decursul anilor 2013-2014, parerile beneficiarilor si problemele cu care acestia s-au confruntat.
    Daca in prima faza s-au elaborat grilele fara consultarea opiniei publice, intrucat era un lucru inedit, acum practica ne-a confurntat cu multe probleme neluate in calcul la inceput si grilele trebuie refacute.

  2. Rosu Nelu says:

    Like or Dislike: Thumb up 1 Thumb down 0

    Dar ce spuneti despre faptul ca nu exista o grila distincta pentru obiectivele ce apartin infrastructurile critice?
    Si cum poti aprecia daca o centrala electrica fotovoltaica cu o capacitate mica de productie face parte sau nu din infrastructura critica?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

12345

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.