Legislatie paza si protectie – plan de paza model – legea 333/2003 actualizata 2015

Legislatia publicata pe pagina web a politiei din Romania cu privire la activitatea de paza si protectie.

Model plan de paza – descarca de aici modulul din decembrie 2014


A. Dispoziţia INSPECTORULUI GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE nr. 73 din 12.12.2013 privind modul de acţiune al structurilor de ordine publică, în vederea înscrierii experţilor în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică
B. Cerere înscriere în R.N.E.R.S.F – MODEL
C. Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor
D. HG nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor
E. INSTRUCTIUNI nr. 9 din 1 martie 2013 privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizica a unitatilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor
F. Dispoziţia INSPECTORULUI GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE nr. 15 din 08.04.2013 privind stabilirea modului de organizare şi desfăşurare a interviului în vederea înscrierii specialiştilor cu vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică

CĂTRE
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE
DIRECŢIA DE ORDINE PUBLICĂ

Subsemnatul(a)____________________________________________________, domiciliat(ă) în ____________________________________________________________________________ posesor al1 ____________________ seria ________, nr.___________________, eliberat de __________________________________ la data de ____________, ______________________________, telefon _______________, fax ______________, email ________________________, web _______________________________, vă transmit documentele necesare înscrierii în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică.
Activităţile de evaluare a riscurilor de securitate fizică se vor derula pentru angajatorul2 _________________________________________________________________________, cu sediul social_______________________________________________ şi administrativ__________________ _______________________________________, înmatriculat la O.R.C. cu numărul de ordine __________________________ şi codul unic _________________, având ca activităţi codurile CAEN3 7022 / 7112 / 7490, e-mail __________________________________________________, tel./fax ________________________________.
Competenţele profesionale de evaluator au fost dobândite prin absolvirea cursului organizat de formatorul_______________________________________________________________________, în perioada_____________________, autorizat sub nr._____________________, desfăşurat în localitatea ____________________________________, cu susţinerea examenului de absolvire în data de _____________, în prezenţa comisiei formate din: ____________________________________ _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.
Anexez, următoarele documente4:
act de identitate ____________________ seria _______ nr._______________________
certificat de absolvire seria _________ nr. _____________ eliberat la data _______________
certificat de cazier judiciar nr. _______________ din _________________
certificat de înregistrare la ORC seria ________ nr. ___________________
certificat constatator emis de ORC nr. ________________ din ____________________
documente de atestare calitate angajat _________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Declar pe propria răspundere că datele menţionate corespund realităţii.

Data _____________
Semnătura ___________

LEGE Nr. 333 din 8 iulie 2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

Text în vigoare începând cu data de 12 martie 2010
REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ L, EX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 9 martie 2010.

Act de bază
Legea nr. 333/2003

Acte modificatoare
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2005
Legea nr. 9/2007
Legea nr. 40/2010

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Paza şi protecţia sunt activităţi desfăşurate prin forţe şi mijloace specifice, în scopul asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenţa materială a acestora, precum şi a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea.
(2) Paza şi protecţia se realizează prin forţe şi mijloace militare sau civile, de către instituţiile specializate ale autorităţilor administraţiei publice, sau în regim privat, de către proprietarii sau deţinătorii obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum şi de către societăţile specializate de pază şi protecţie.
ART. 2
(1) Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora.
(2) Persoanele fizice pot apela pentru protecţia personală la serviciile unor societăţi specializate de pază şi protecţie, în condiţiile prezentei legi.
ART. 3
(1) În funcţie de importanţa, specificul şi valoarea bunurilor pe care le deţin, conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al poliţiei, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalităţi concrete de organizare şi de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, pază cu gardieni publici, pază proprie sau pază prin societăţi specializate.
art. 60, lit. a), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(2) Unităţile grupate pe un anumit spaţiu pot organiza, cu avizul poliţiei, paza în comun cu gardieni publici, pază proprie sau prin societăţile specializate de pază. Conducătorii acestor unităţi stabilesc forma de pază, obligaţiile şi răspunderile fiecărui beneficiar, inclusiv cele privind întocmirea planului de pază.
(3) La unităţile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligaţi să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei şi integrităţii bunurilor.
art. 60, lit. a), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(4) Protecţia demnitarilor români şi a celor străini pe timpul şederii în România, a familiilor acestora, paza sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora se asigură de Serviciul de Protecţie şi Pază, conform atribuţiilor prevăzute în legea specială de organizare şi funcţionare a acestuia.
(5) Protecţia magistraţilor, a poliţiştilor şi jandarmilor, precum şi a membrilor de familie ai acestora, în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestor persoane sunt supuse unor ameninţări, se asigură de Ministerul de Interne*), potrivit legii.
————
*) Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, noua denumire a ministerului este Ministerul Administraţiei şi Internelor.

ART. 4
Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu revine conducătorilor unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1).
ART. 5
(1) Paza se organizează şi se efectuează potrivit planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se păzesc, cu avizul de specialitate al poliţiei. Acest aviz este obligatoriu pentru fiecare caz de modificare a planului de pază.
art. 60, lit. a), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(2) Pentru unităţile la care paza se asigură cu efective de jandarmi, avizul poliţiei nu este obligatoriu.
(3) Prin planul de pază se stabilesc în principal: caracteristicile obiectivului păzit, în zona respectivă, numărul de posturi şi amplasarea acestora, necesarul de personal pentru pază, amenajările, instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază şi de alarmare, consemnul posturilor, legătura şi cooperarea cu alte organe cu atribuţii de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor şi modul de acţiune în diferite situaţii. De asemenea, vor fi prevăzute şi regulile de acces, potrivit dispoziţiilor conducătorului unităţii, precum şi documentele specifice serviciului de pază.
art. 60, lit. c), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(4) În cazul unităţilor în care paza se asigură cu efective ale jandarmeriei, ale societăţilor specializate de pază şi protecţie, ale gardienilor publici sau combinat, întocmirea planului de pază se face de către conducătorii unităţilor beneficiare împreună cu comandanţii/şefii acestor efective.
(5) Documentele specifice necesare executării şi evidenţei serviciului de pază, cu excepţia celui executat cu efective de jandarmi, şi modelele acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

CAP. 2
Formele de pază

SECŢIUNEA 1
Paza cu efective de jandarmi

ART. 6
(1) Paza obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărarea ţării, activitatea statului, economie, ştiinţă, cultură şi artă, ale unor instituţii din domeniul financiar-bancar, a localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenţii şi reprezentanţe economice străine, a sediilor unor organizaţii internaţionale, precum şi a transporturilor valorilor deosebite sau speciale se asigură cu efective de jandarmi.
(2) Paza cu efective de jandarmi se poate asigura şi la sediile unor organisme internaţionale care desfăşoară activităţi pe teritoriul ţării, la cererea expresă a acestora, adresată Guvernului României.
(3) Unităţile bugetare şi sediile misiunilor diplomatice, precum şi unităţile de interes strategic care deţin instalaţii ori obiective de o deosebită importanţă naţională, beneficiare de pază cu efective de jandarmi, care sunt exceptate de la plată, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4) Obiectivele de importanţă deosebită care nu sunt asigurate cu pază militară în timp de pace şi se iau în pază, la mobilizare, de către Jandarmeria Română se stabilesc, din timp de pace, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi se aprobă, la declararea mobilizării, prin hotărâre a Guvernului.
(5) Obiectivele şi valorile prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi personalul, mijloacele materiale şi financiare necesare asigurării pazei cu efective de jandarmi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(6) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în situaţii care nu suferă amânare, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, ministrul de interne poate aproba asigurarea temporară a pazei cu efective de jandarmi a unor obiective, bunuri, valori şi transporturi speciale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2).
(7) Prin situaţii care nu suferă amânare se înţelege stările de fapt caracterizate prin tensiuni interne, acte de dezordine şi tulburarea gravă a ordinii publice, dezastre, furturi frecvente din proprietatea publică sau privată, care impun luarea de îndată sub pază cu efective de jandarmi a unor obiective, amplasamente, suprafeţe de teren, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi situaţiile în care organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, în caz de pericol iminent, solicită expres această intervenţie.
(8) Paza cu efective de jandarmi, aprobată în condiţiile alin. (6), se ridică după încetarea situaţiei deosebite care a impus instituirea acesteia.
(9) Ridicarea pazei cu efective de jandarmi se realizează, de regulă, prin hotărâre a Guvernului, în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), respectiv prin ordin al ministrului de interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, în toate situaţiile în care beneficiarii pazei, indiferent de modalitatea prin care a fost instituită aceasta, nu respectă obligaţiile prevăzute de lege sau cele contractuale, refuză încheierea ori reactualizarea contractului.
(10) Ridicarea pazei de la obiectivele asigurate cu efective de jandarmi se poate face în termen de 60 de zile de la atenţionarea în scris a conducătorilor acestora, prin ordin al ministrului de interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române.
(11) În situaţia în care unităţile cărora li s-a prevăzut prin acte normative asigurarea pazei cu efective de jandarmi îşi schimbă, îşi restrâng sau îşi încetează activitatea ori renunţă la această formă de pază, prin hotărâre a Guvernului de ridicare a pazei, se vor stabili şi modalităţile de redistribuire a efectivelor disponibilizate şi a alocaţiilor bugetare aprobate în acest sens.
(12) Instalarea pazei se va face numai după asigurarea de către beneficiarul serviciului de pază a condiţiilor stabilite prin contractul încheiat cu unitatea de jandarmi şi prin planul de pază întocmit.
ART. 7
(1) Unităţile care beneficiază de pază cu efective de jandarmi încheie contracte de prestări de servicii cu unităţile de jandarmi, la nivelul eşalonului care are organ financiar propriu.
(2) Serviciul de pază cu efective de jandarmi se efectuează contra cost, pe baza tarifelor stabilite de Ministerul de Interne, potrivit legii.
(3) Serviciul de pază se poate efectua şi în condiţiile în care, în contrapartidă, beneficiarul prestărilor de servicii oferă, la rândul său, bunuri sau servicii, dacă acestea sunt necesare Jandarmeriei Române.
(4) Condiţiile efectuării serviciului de pază, conform alin. (3), se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5) Veniturile realizate din pază şi prestarea altor servicii, organizate şi executate, potrivit legii, de unităţile de jandarmi se reţin integral de către acestea ca venituri extrabugetare cu titlu permanent, care vor fi utilizate pentru acoperirea unor cheltuieli curente şi de capital.
ART. 8
(1) Paza cu efective de jandarmi se organizează şi se execută potrivit planului de pază, cu respectarea prevederilor art. 5.
(2) Efectivele de jandarmi care asigură paza la obiective cu grad sporit de dificultate vor beneficia de aceleaşi sporuri pentru condiţii periculoase, vătămătoare sau grele de muncă, după caz, ca şi personalul din obiectivul respectiv.
ART. 9
În unităţile unde, concomitent cu paza asigurată cu efective de jandarmi, funcţionează şi paza proprie, cu gardieni publici sau prin societăţi specializate de pază şi protecţie, acestea se vor integra, din punct de vedere operativ, în sistemul unic de pază realizat şi condus de către jandarmerie.

SECŢIUNEA a 2-a
Paza cu gardieni publici şi paza proprie

ART. 10
Paza bunurilor şi a valorilor deţinute de persoane fizice sau juridice se poate asigura, în condiţiile legii, şi prin Corpul gardienilor publici, conform Legii nr. 26/1993*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Corpului gardienilor publici.
*) Legea nr. 26/1993 a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 371/2004.
ART. 11
Paza proprie se organizează în raport cu natura obiectivelor, a bunurilor şi valorilor ce urmează a fi păzite, cu amplasarea, întinderea şi vulnerabilitatea pe care le prezintă unele unităţi şi locuri din incinta acestora, cu numărul de schimburi în care se desfăşoară activitatea, punctele de acces şi cu alte criterii specifice.
ART. 12
(1) Paza proprie se realizează cu personal calificat, angajat al unităţii beneficiare, conform legii.
(2) În funcţie de numărul personalului de pază, conducerea unităţii va numi un şef de serviciu sau un împuternicit care să asigure selecţia, încadrarea, echiparea, dotarea cu armament şi mijloace de protecţie, precum şi pentru instruirea, planificarea şi controlul acestuia.
(3) La unităţile unde numărul posturilor de pază este de peste 20, structura de conducere necesară este formată din şeful serviciului de pază şi şeful de tură.
(4) La celelalte unităţi unde numărul de paznici este sub 20, activităţile specifice de pază se îndeplinesc de către un împuternicit al conducerii unităţii.
(5) Şeful serviciului de pază sau împuternicitul cu paza se subordonează direct conducerii unităţii şi stabileşte împreună cu aceasta măsurile cele mai eficiente de pază.
ART. 13
(1) Personalul de pază proprie se compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte persoane stabilite de conducerea unităţii, din persoanele desemnate să asigure instruirea, controlul şi coordonarea activităţii de pază. Se asimilează personalului de pază şi persoanele care cumulează atribuţiile de pază cu alte atribuţii de serviciu.
(2) Personalul din paza proprie se dotează cu uniforme, echipament de protecţie şi însemne distinctive, pe care le poartă pe timpul executării serviciului.
ART. 14
(1) Cu avizul poliţiei, personalul din paza proprie a unităţilor poate fi dotat cu arme de foc, bastoane din cauciuc sau tip tomfe, sprayuri lacrimogene şi alte mijloace, în raport cu importanţa obiectivelor, a bunurilor şi valorilor păzite.
(2) La unităţile unde funcţionează paza proprie şi paza cu efective de jandarmi, dotarea cu arme de foc, avizarea, instruirea şi controlul personalului de pază se efectuează de către unitatea de jandarmi care coordonează sistemul unic de pază.

SECŢIUNEA a 3-a
Paza în mediul rural

ART. 15
Unităţile situate pe teritoriul localităţilor rurale îşi organizează paza conform prevederilor prezentei legi.
ART. 16
Persoanele fizice sau juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri agricole îşi pot organiza, în asociere sau individual, pază de câmp, prin una dintre formele de pază prevăzute de lege.
ART. 17
Paza căilor ferate, a pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vânătoare şi de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor şi al produselor petroliere, a sistemelor de irigaţii, a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice se asigură de către operatorii economici de profil, în formele prevăzute de lege.
art. 60, lit. a), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
ART. 18
(1) În localităţile rurale se organizează paza comunală.
(2) Primarul este obligat să ia măsuri pentru a asigura paza bunurilor publice şi ale cetăţenilor şi răspunde pentru întocmirea planului de pază a comunei.
art. 60, lit. a), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(3) Întocmirea planului de pază, instruirea şi controlul personalului de pază din localităţile rurale se efectuează de către organele locale de poliţie sau de structurile implicate în activitatea de pază.
art. 60, lit. a), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(4) Modalităţile de efectuare a pazei în mediul rural se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, după consultarea prealabilă a locuitorilor, în formele prevăzute de lege.
(5) Plata serviciilor de pază în mediul rural, precum şi procurarea de echipamente de protecţie, însemne şi mijloace de apărare sau utilitare, necesare bunei executări a serviciului de pază, se asigură din bugetul local. Pentru plata serviciilor de pază, consiliile locale pot institui taxe speciale, conform legii.
(6) *** Abrogat
(7) *** Abrogat
(8) *** Abrogat
(9) *** Abrogat
(10) *** Abrogat
ART. 19 *** Abrogat

SECŢIUNEA a 4-a
Paza şi protecţia prin societăţi specializate

ART. 20
(1) Societăţile specializate de pază şi protecţie sunt societăţi comerciale private care se constituie şi funcţionează potrivit legislaţiei comerciale şi prevederilor prezentei legi, având ca obiect de activitate paza obiectivelor, bunurilor sau valorilor, paza transporturilor de bunuri şi valori, în condiţii de maximă siguranţă a acestora, precum şi protecţia persoanelor.
(2) Societăţile specializate de pază şi protecţie funcţionează în baza licenţei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii, pentru cel puţin unul dintre obiectele de activitate prevăzute la alin. (4), care poate fi reînnoită la fiecare 3 ani. Retragerea avizului prealabil al Serviciului Român de Informaţii poate constitui temei pentru anularea licenţei de funcţionare.
(3) Pentru obţinerea licenţei de funcţionare este necesară întrunirea următoarelor condiţii:
a) prezentarea regulamentului de organizare şi funcţionare a societăţii;
b) prezentarea listei cu mijloacele materiale, tehnice, de transport, de comunicaţii, cu mijloacele audio-video, aparatura de recunoaştere şi identificare, sistemele de alarmă împotriva efracţiei, sistemele de cronometrare şi numărare, cu centrele de supraveghere şi dispeceratele, tehnica de calcul şi softul utilizat, cu armamentul şi alte mijloace tehnice care vor face parte din dotarea societăţii, în funcţie de obiectul de activitate;
c) prezentarea dovezilor de înregistrare cu denumirea societăţii şi a însemnelor distinctive înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
d) prezentarea notificării prin care se încunoştinţează consiliul judeţean sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti despre faptul că societatea va avea sediul social în zona de responsabilitate a acestora;
e) prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obţinerea licenţei de funcţionare;
f) prezentarea atestatului profesional pentru persoanele care execută activităţi de pază şi protecţie.
(4) Societăţile specializate de pază şi protecţie pot avea unul sau mai multe dintre următoarele obiecte de activitate:
a) servicii de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi servicii de consultanţă în domeniu;
b) servicii de pază a transporturilor de bunuri şi valori, precum şi servicii de consultanţă în domeniu;
c) servicii de protecţie personală specializată, denumită gardă de corp, şi servicii de consultanţă în domeniu.
(5) Prin servicii de pază se înţelege:
a) paza proprietăţii împotriva accesului neautorizat sau a ocupării abuzive;
b) paza proprietăţii împotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum şi a altor acţiuni producătoare de pagube materiale;
c) detectarea substanţelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natură care pot provoca o pagubă;
d) paza proprietăţii intelectuale;
e) paza mediului înconjurător;
f) furnizarea către autorităţile competente a informaţiilor legate de incidentele apărute în timpul activităţii de pază.
(6) Prin servicii de pază a transporturilor de bunuri şi valori se înţelege:
a) organizarea şi asigurarea pazei transportului terestru, pe apă sau aerian al unor bunuri de importanţă deosebită, valori sau al oricărui alt obiect pe care beneficiarul serviciului îl denumeşte astfel;
b) organizarea şi asigurarea pazei transportului unor date şi informaţii, indiferent de suportul pe care acestea se află şi de modalitatea aleasă pentru transmitere;
c) organizarea şi asigurarea, potrivit legislaţiei în vigoare, a protejării mijloacelor de comunicaţii;
d) organizarea şi asigurarea transportului pentru persoanele care solicită să fie transportate în condiţii de maximă siguranţă;
e) furnizarea către autorităţile competente a datelor despre incidentele apărute în timpul activităţii de transport.
(7) Prin serviciu de protecţie specializată a persoanei – gardă de corp – se înţelege:
a) protejarea vieţii şi integrităţii corporale a persoanei aflate sub protecţie;
b) protejarea persoanei aflate sub protecţie împotriva hărţuirii, pedepsită de lege;
c) protejarea persoanei aflate sub protecţie în timpul transportului;
d) furnizarea către autorităţile competente a informaţiilor legate de incidentele apărute în timpul activităţii de protecţie.
(8) Prin serviciu de consultanţă se înţelege:
a) asistenţă cu privire la activităţile care fac obiectul prevederilor alin. (5) – (7);
b) întocmirea de analize, evaluări şi rapoarte asupra riscurilor la adresa securităţii persoanei, proprietăţii sau mediului.
(9) Conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie trebuie să obţină avizul inspectoratului de poliţie judeţean sau al Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, după caz, în a cărei rază teritorială îşi are sediul societatea respectivă.
(10) Unitatea de poliţie competentă poate acorda avizul persoanei prevăzute la alin. (9), care are cetăţenie română sau cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European, a împlinit vârsta de 21 de ani, posedă pregătire corespunzătoare atribuţiilor ce îi revin, este cunoscută ca având o bună conduită cetăţenească şi nu a suferit condamnări pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.
art. 60, lit. d), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
ART. 21
(1) Personalului din societăţile specializate de pază şi protecţie îi este interzis să culeagă date şi informaţii.
(2) În situaţia în care intră în posesia unor date şi informaţii care vizează siguranţa naţională, personalul menţionat la alin. (1) are obligaţia să informeze, de îndată, autorităţile competente cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.
ART. 22
(1) Conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie sunt obligaţi să asigure respectarea prevederilor legale şi a regulamentelor proprii în organizarea şi funcţionarea acestei forme de pază, în angajarea, pregătirea şi controlul personalului, portul uniformei şi al însemnelor distinctive, precum şi în dotarea cu mijloace de intervenţie şi apărare individuală, conform legii.
art. 60, lit. d), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(2) Plata serviciilor de pază şi protecţie prestate de către societăţile specializate se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii.
(3) Societăţile specializate de pază şi protecţie au obligaţia de a păstra evidenţa contractelor în registre speciale.
(4) Societăţile specializate de pază şi protecţie nu pot adopta însemne, uniforme, legitimaţii, accesorii de echipament sau denumiri identice, asemănătoare sau de natură să conducă la confuzii între acestea, precum şi cu cele ale autorităţilor publice ori ale organismelor internaţionale la care România este parte.
art. 60, lit. d), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(5) Modelul echipamentului personalului de pază şi protecţie se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se inscripţionează cu denumirea şi sigla societăţii, aprobate cu ocazia acordării licenţei. Pe autovehiculele din dotarea societăţilor specializate se inscripţionează numai denumirea, sigla, obiectul de activitate pentru care s-a emis licenţă de către poliţie şi numerele de telefon ale societăţii. Montarea şi folosirea de mijloace de semnalizare luminoasă sau acustică pe autovehiculele societăţilor de pază şi protecţie sunt interzise.
(6) Societăţile specializate de pază şi protecţie se pot asocia cu societăţi sau firme străine de profil, cu respectarea prevederilor legii.

SECŢIUNEA a 5-a
Garda de corp

ART. 23
(1) Garda de corp se asigură de către societăţile specializate de pază şi protecţie care au primit licenţă în acest scop, numai prin personal special atestat.
(2) Persoanele fizice pot angaja gardă de corp numai pe bază de contract încheiat cu societăţile specializate de pază şi protecţie prevăzute la alin. (1).
ART. 24
Personalul care execută serviciul de gardă de corp este obligat ca în activităţile desfăşurate să respecte legile în vigoare şi să nu lezeze în vreun fel drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
art. 60, lit. g), art. 61, alin (1), lit. a) – amendă de la 5.000 la 10.000 lei sau suspendarea activităţii pentru 2 sancţiuni în 3 luni – art. 64 sau anularea la repetarea într-un an a măsurii de suspendare – art. 62, lit. b)

CAP. 3
Paza transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi a transporturilor cu caracter special

ART. 25
(1) Paza transporturilor bunurilor şi valorilor, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, metale şi pietre preţioase, se asigură cu mijloace de transport anume destinate şi se realizează, după caz, cu jandarmi, personal propriu sau al unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc, în condiţiile legii.
art. 60, lit. b), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(2) Paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau în: arme, muniţii, tehnică de luptă, materii explozive, stupefiante, substanţe toxice, materiale nucleare sau alte materii radioactive ori alte materii sau substanţe periculoase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate şi se asigură cu efective de jandarmi, cu excepţia celor organizate şi executate cu efective ale Ministerului Apărării Naţionale.
art. 60, lit. b), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(3) Paza transporturilor bunurilor şi valorilor sau a produselor cu caracter special, aflate în tranzit pe teritoriul României, pe calea ferată ori rutieră, se asigură cu efective de jandarmi.
ART. 26
(1) Paza transporturilor de bunuri şi valori sau a celor cu caracter special se organizează şi se execută potrivit prevederilor planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se transportă împreună cu unitatea prestatoare, cu avizul poliţiei, care este obligatoriu şi în cazul modificării acestuia. Acest aviz nu este necesar în cazul unităţilor la care paza transportului se asigură cu efective de jandarmi sau cu cele aparţinând unor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale.
art. 60, lit. c), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(2) Prin planul de pază se stabilesc în principal: bunurile şi valorile de transportat, condiţiile de mediu adecvate naturii bunurilor şi valorilor care se transportă, situaţia operativă, durata transportului, mijloacele de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de pază, consemnul general şi particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice şi de autoapărare, modul de acţiune în diferite situaţii, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
(3) De regulă, transporturile de bunuri sau valori ori transporturile produselor cu caracter special se efectuează pe timp de zi.
(4) Indiferent de natura transportului, paza acestuia se va asigura de cel puţin o persoană înarmată, în cadrul localităţii, şi de minimum două, în afara acesteia.
(5) Efectivele necesare pazei transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi a celor speciale, prevăzute la art. 25, se stabilesc de comun acord, de către conducătorul unităţii care asigură efectivele de pază şi cel al unităţii beneficiare, prin planul de pază şi prin contract.
(6) Pentru efectivele care asigură paza transporturilor bunurilor şi valorilor, inclusiv a celor cu caracter special prevăzute la art. 25 alin. (2), beneficiarii vor asigura, după caz, condiţii corespunzătoare pentru executarea serviciului, astfel:
a) compartiment de serviciu sau vagoane tip corp de gardă, pentru transportul pe calea ferată;
b) autovehicule blindate, semiblindate sau special amenajate, pentru transportul valorilor sau produselor speciale, precum şi pentru echipajele care asigură paza acestora;
c) compartimente special amenajate sau rezervate, pentru transporturi navale sau aeriene.
(7) Bunurile şi valorile prevăzute la art. 25 se asigură la o societate de asigurări de către beneficiarul contractului de transport ori de către transportator, după caz, potrivit înţelegerii dintre părţi.
ART. 27
(1) Mijloacele auto destinate transportului bunurilor şi valorilor sau celui cu caracter special, prevăzute la art. 25, se dotează cu dispozitive tehnice de pază, alarmare, monitorizare, localizare şi supraveghere, destinate să asigure securitatea persoanelor însoţitoare, a bunurilor, a valorilor şi produselor speciale transportate, şi se echipează cu tehnică de comunicaţii radio pe frecvenţele aprobate conform legii.
art. 60, lit. b), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(2) În cazul transporturilor bunurilor şi valorilor constând în valori ştiinţifice, tehnice, de cultură şi artă sau al celor cu caracter special prevăzute la art. 25 alin. (2), conducătorul unităţii asigură cel puţin un echipaj de însoţire pentru paza şi protecţia bunurilor sau a valorilor respective.
art. 60, lit. b), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(3) Transportatorii de bunuri sau valori au obligaţia monitorizării permanente a derulării transporturilor şi sesizării de urgenţă a poliţiei în caz de pericol.
art. 60, lit. b), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
(4) Cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de transport prevăzute la art. 25 alin. (1) şi (2), pentru protecţia personalului însoţitor şi a valorilor transportate, se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

CAP. 4
Sisteme tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei

SECŢIUNEA 1
Mijloace de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei

ART. 28
(1) Conducătorii unităţilor care deţin bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a datelor şi informaţiilor cu caracter secret de stat sunt obligaţi să asigure paza, mijloacele mecano-fizice de protecţie şi sistemele de alarmare împotriva efracţiei în locurile de păstrare, depozitare şi manipulare a acestora, precum şi în locurile unde se desfăşoară activităţi care au un asemenea caracter.
(2) Proiectele sistemelor de alarmare se avizează de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori de inspectoratul de poliţie judeţean pe raza căruia se află obiectivul, sub aspectul respectării cerinţelor minime de securitate împotriva efracţiei.
(3) Elementele de protecţie mecano-fizice încorporate imobilelor destinate păstrării, depozitării şi manipulării bunurilor şi valorilor de orice fel trebuie să fie rezistente la efracţie, corespunzător gradului de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului păzit, în conformitate cu cerinţele tehnice stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) În sensul prezentei legi, prin elemente de protecţie mecano-fizice se înţelege: ziduri, plase, blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri şi folie de protecţie, grilaje, uşi şi încuietori.
(5) În sensul prezentei legi, prin sistem de alarmare împotriva efracţiei se înţelege ansamblul de echipamente electronice care poate fi compus din centrală de comandă şi semnalizare optică şi acustică, detectoare, butoane şi pedale de panică, control de acces şi televiziune cu circuit închis cu posibilităţi de înregistrare şi stocare a imaginilor şi datelor, corespunzător gradului de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului păzit.
(6) Instalarea, modificarea, inclusiv punerea în funcţiune a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se avizează şi se controlează potrivit prevederilor alin. (2).
art. 60, lit. h), art. 61, alin (1), lit. a) – amendă de la 5.000 la 10.000 lei sau suspendarea activităţii pentru 2 sancţiuni în 3 luni – art. 64 sau anularea la repetarea într-un an a măsurii de suspendare – art. 62, lit. b)
(7) Proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se întocmesc în mod obligatoriu pentru obiectivele care sunt supuse avizării poliţiei, iar elaborarea acestora se face cu respectarea cerinţelor tehnice minime stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
art. 60, lit. h), art. 61, alin (1), lit. a) – amendă de la 5.000 la 10.000 lei sau suspendarea activităţii pentru 2 sancţiuni în 3 luni – art. 64 sau anularea la repetarea într-un an a măsurii de suspendare – art. 62, lit. b)
ART. 29 *** Abrogat
ART. 30
În proiectele de execuţie a construcţiilor destinate producerii, păstrării sau deţinerii unor bunuri ori valori importante sau a lucrărilor de modernizare, modificare şi transformare a acestora trebuie să se prevadă construirea sau introducerea mijloacelor de protecţie mecano-fizice şi instalarea sistemelor tehnice de pază şi alarmare împotriva efracţiei.
art. 60, lit. h), art. 61, alin (1), lit. a) – amendă de la 5.000 la 10.000 lei sau suspendarea activităţii pentru 2 sancţiuni în 3 luni – art. 64 sau anularea la repetarea într-un an a măsurii de suspendare – art. 62, lit. b)
ART. 31 *** Abrogat
ART. 32
Beneficiarii, conducătorii şi personalul societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare şi al mijloacelor de protecţie mecano-fizice sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere.
ART. 33
Clasificarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se face în raport cu importanţa bunurilor şi a valorilor ce urmează a fi apărate şi cu categoria de importanţă a construcţiei de către societăţile de asigurare.

SECŢIUNEA a 2-a
Licenţierea societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei

ART. 34
(1) Persoanele fizice sau juridice pot desfăşura activităţi de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, numai pe baza licenţei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, prelungită la fiecare 3 ani, şi cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii, eliberat în termen de 30 de zile.
(2) Persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) sunt obligate ca, în termen de 15 zile, să comunice în scris unităţii de poliţie competente orice modificare intervenită în structura şi organizarea activităţii pentru care a fost eliberată licenţa.
art. 60, lit. g), art. 61, alin (1), lit. a) – amendă de la 5.000 la 10.000 lei sau suspendarea activităţii pentru 2 sancţiuni în 3 luni – art. 64 sau anularea la repetarea într-un an a măsurii de suspendare – art. 62, lit. b)
(3) Conducătorii persoanelor juridice, personalul tehnic al acestora şi persoanele fizice care desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1) se avizează de inspectoratele de poliţie judeţene sau de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căreia societatea îşi are sediul, respectiv persoana fizică, domiciliul.
(4) Persoanele licenţiate sau autorizate într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European pot desfăşura activităţile prevăzute la alin. (1) şi (3) după notificarea Inspectoratului General al Poliţiei Române.
ART. 35
(1) Societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare le sunt interzise culegerea de informaţii, înregistrările audio sau video care excedează obiectului de activitate pentru care li s-a acordat licenţă, precum şi instalarea de echipamente disimulate care să le permită executarea acestor activităţi.
(2) Conducătorii societăţilor specializate în proiectarea, producerea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei sunt obligaţi să asigure respectarea prevederilor legale şi a regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare, aprobate cu ocazia acordării licenţei.
(3) Societăţile specializate în domeniul sistemelor de alarmare se pot asocia cu societăţi sau firme de profil străine, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

SECŢIUNEA a 3-a
Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare

ART. 36
(1) Unităţile de jandarmi, Corpul gardienilor publici, societăţile specializate de pază şi protecţie, precum şi cele din domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei pot înfiinţa dispecerate de zonă care să monitorizeze şi să transmită alarmele de la sistemele electronice conectate la echipajele de intervenţie.
(2) Înfiinţarea dispeceratelor de zonă, potrivit alin. (1), se face numai după avizarea regulamentului de organizare şi funcţionare de către Inspectoratul General al Poliţiei Române. Fac excepţie unităţile de jandarmi, pentru dispeceratele proprii.
(3) Plata serviciilor de monitorizare prin dispecerat a sistemului de alarmare local se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii acestora.
(4) Intervenţia echipajelor mobile în cazul receptării semnalelor de alarmă de la abonaţii conectaţi se va realiza cu personal calificat din cadrul jandarmeriei, al corpurilor gardienilor publici ori al societăţilor specializate de pază şi protecţie.
(5) În situaţiile în care intervenţia este confirmată şi forţele proprii sunt depăşite de amploarea evenimentelor, prin dispecerat se anunţă unitatea de poliţie competentă, în vederea prinderii infractorilor şi a cercetării locului faptei. În celelalte cazuri, după prinderea infractorilor, aceştia vor fi predaţi de îndată unităţilor de poliţie competente teritorial.
(6) Menţionarea în planul de pază a faptului că obiectivul este asigurat prin conectarea sistemului de alarmă la un dispecerat de monitorizare şi transmitere a semnalelor de alarmă este obligatorie.

CAP. 5
Selecţia, atestarea, angajarea, pregătirea şi dotarea personalului de pază şi gardă de corp

SECŢIUNEA 1
Selecţia şi angajarea personalului de pază şi gardă de corp

ART. 37
Răspunderea pentru selecţia, angajarea, nivelul pregătirii, echiparea şi dotarea personalului de pază şi gardă de corp revine angajatorului.
ART. 38
Personalul cu atribuţii de pază se compune din: agenţi de pază, portari, controlori de acces, supraveghetori, însoţitori de valori sau alte persoane stabilite de conducerea unităţii ori desemnate să asigure instruirea, controlul şi coordonarea activităţii de pază.
ART. 39
Persoana care urmează să îndeplinească atribuţii de pază sau protecţie trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să fie cetăţean român sau cetăţean al unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European şi să aibă vârsta de cel puţin 18 ani;
b) să fie apt medical pentru exercitarea funcţiei;
c) să nu aibă antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
d) să fie atestat profesional, potrivit prevederilor prezentei legi.
art. 60, lit. d), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
ART. 40
(1) Angajarea personalului cu atribuţii de pază sau gardă de corp se face pe baza atestatului eliberat în condiţiile prevăzute la art. 41 şi a certificatului de cazier judiciar.
(2) Conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), care deţin secrete de stat sau care desfăşoară activităţi de interes strategic, sunt obligaţi să solicite şi avizul Serviciului Român de Informaţii, pentru personalul angajat în vederea executării serviciului de pază.
(3) Conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) pot angaja pe durată determinată persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 39 lit. a) – c), dar nu mai mult de 3 luni şi doar la prima angajare, cu scopul de a asigura perioada necesară pentru finalizarea procedurilor de angajare şi de obţinere a atestatului profesional.
art. 60, lit. g), art. 61, alin (1), lit. a) – amendă de la 5.000 la 10.000 lei sau suspendarea activităţii pentru 2 sancţiuni în 3 luni – art. 64 sau anularea la repetarea într-un an a măsurii de suspendare – art. 62, lit. b)
SECŢIUNEA a 2-a
Atestarea şi pregătirea personalului de pază şi gardă de corp

ART. 41
(1) Atestarea personalului pentru executarea activităţilor de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi de gardă de corp se face de către Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau, după caz, de inspectoratul de poliţie judeţean în raza căruia persoana îşi are domiciliul sau reşedinţa, după absolvirea cursurilor de calificare profesională de bază şi promovarea examenului, pe baza documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 39 lit. a) – c).
(2) Atestatul eliberat potrivit alin. (1) acordă dreptul persoanei deţinătoare de a practica ocupaţia de bază în domeniul reglementat de prezenta lege.
(3) Ocupaţiile care fac obiectul activităţilor de pază, tipul de formare profesională necesar pentru practicarea acestor ocupaţii şi modelul atestatului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) Pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, atestatul se poate elibera pe baza documentelor doveditoare, eliberate de autorităţile competente din statul de origine sau de provenienţă, persoanelor care cunosc limba română, scris şi vorbit.
(5) Sunt exceptate de la obligaţia obţinerii certificatului de absolvire a cursului de calificare profesională persoanele care deţin un certificat de competenţe profesionale, dobândit potrivit legii, şi care fac dovada că au avut calitatea de poliţist sau cadru militar ori au avut, pentru o perioadă de cel puţin un an, calitatea de soldat sau gradat voluntar.
ART. 41^1
(1) Formarea profesională a personalului pentru executarea activităţilor de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi de gardă de corp se realizează prin furnizori de formare profesională din sectorul public sau privat, autorizaţi în condiţiile legii.
(2) Furnizorul de formare profesională are obligaţia de a aproba înscrierea la cursurile de calificare profesională doar a persoanelor care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 39 lit. a) – c).
art. 60, lit. g), art. 61, alin (1), lit. a) – amendă de la 5.000 la 10.000 lei sau suspendarea activităţii pentru 2 sancţiuni în 3 luni – art. 64 sau anularea la repetarea într-un an a măsurii de suspendare – art. 62, lit. b)
(3) Examenul de absolvire a cursurilor de calificare profesională se susţine în faţa unei comisii constituite potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Din comisie trebuie să facă parte şi un reprezentant al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau, după caz, al inspectoratului de poliţie judeţean în raza căruia furnizorul de formare profesională îşi are sediul.
(4) Tematica programelor de formare profesională se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

SECŢIUNEA a 3-a
Dotarea personalului de pază

ART. 42
Angajatorii sunt obligaţi să doteze personalul de pază şi gardă de corp cu uniformă, însemne distinctive şi, după caz, echipament de protecţie, pe care acesta le poartă numai în timpul executării serviciului.
art. 60, lit. g), art. 61, alin (1), lit. a) – amendă de la 5.000 la 10.000 lei sau suspendarea activităţii pentru 2 sancţiuni în 3 luni – art. 64 sau anularea la repetarea într-un an a măsurii de suspendare – art. 62, lit. b)
ART. 43
Personalul de pază sau gardă de corp are obligaţia de a purta în timpul serviciului un ecuson de identificare cu numele şi prenumele, precum şi cu denumirea unităţii la care este angajat.
ART. 44
(1) Uniforma şi însemnele se stabilesc de către angajator. Aceasta va fi inscripţionată numai cu denumirea şi sigla societăţii angajatoare.
(2) Este interzis societăţilor private de pază să adopte însemne, uniforme, accesorii sau denumiri similare ori asemănătoare cu cele ale autorităţilor publice. Societăţilor private de pază li se interzice şi folosirea de cagule, măşti pentru protecţia feţei şi cătuşe metalice.
ART. 45
(1) În raport cu importanţa şi natura obiectivelor, bunurilor şi valorilor păzite, cu avizul poliţiei sau al jandarmeriei, după caz, personalul de pază sau gardă de corp poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de capacitate mică şi alte mijloace de apărare, autorizate prin lege.
(2) Dotarea cu arme de foc a personalului de pază sau gardă de corp se face numai după avizarea, după caz, de către poliţie sau jandarmerie a planului de pază/protecţie a obiectivului/persoanei ori a transportului de bunuri şi valori speciale sau a produselor cu caracter special.
ART. 46
(1) Armamentul şi muniţia se asigură prin închiriere, contra cost, de către unitatea de poliţie sau jandarmi competentă teritorial.
(2) Cel puţin semestrial, sub supravegherea unităţilor de poliţie sau jandarmi competente teritorial, se vor organiza trageri de antrenament cu personalul de pază şi gardă de corp dotat cu arme de foc.
(3) Contravaloarea muniţiei consumate se suportă de angajator.

CAP. 6
Atribuţiile personalului de pază şi gardă de corp

SECŢIUNEA 1
Atribuţiile personalului de pază

ART. 47
Personalul de pază este obligat să cunoască şi să respecte îndatoririle ce-i revin, fiind direct răspunzător pentru paza şi integritatea obiectivelor, bunurilor şi valorilor încredinţate.
ART. 48
În timpul serviciului, personalul de pază este obligat:
a) să cunoască locurile şi punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni producerea oricăror fapte de natură să aducă prejudicii unităţilor păzite;
b) să păzească obiectivul, bunurile şi valorile nominalizate în planul de pază şi să asigure integritatea acestora;
c) să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale şi cu dispoziţiile interne;
d) să oprească şi să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârşit infracţiuni sau alte fapte ilicite în obiectivul păzit, pe cele care încalcă normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar în cazul infracţiunilor flagrante, să oprească şi să predea poliţiei pe făptuitor, bunurile sau valorile care fac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri;
e) să încunoştinţeze de îndată şeful său ierarhic şi conducerea unităţii beneficiare despre producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului şi despre măsurile luate;
f) în caz de avarii produse la instalaţii, conducte sau rezervoare de apă, combustibili ori de substanţe chimice, la reţelele electrice sau telefonice şi în orice alte împrejurări care sunt de natură să producă pagube, să aducă de îndată la cunoştinţă celor în drept asemenea evenimente şi să ia primele măsuri pentru limitarea consecinţelor evenimentului;
g) în caz de incendii, să ia imediat măsuri de stingere şi de salvare a persoanelor, a bunurilor şi a valorilor, să sesizeze pompierii şi să anunţe conducerea unităţii şi poliţia;
h) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor şi de evacuare a bunurilor şi a valorilor în caz de dezastre;
i) să sesizeze poliţia în legătură cu orice faptă de natură a prejudicia patrimoniul unităţii şi să-şi dea concursul pentru îndeplinirea misiunilor ce revin poliţiei pentru prinderea infractorilor;
j) să păstreze secretul de stat şi cel de serviciu, dacă, prin natura atribuţiilor, are acces la asemenea date şi informaţii;
k) să poarte numai în timpul serviciului mijloacele de apărare, de protecţie şi armamentul cu care este dotat şi să facă uz de armă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
l) să poarte uniforma şi însemnele distinctive numai în timpul serviciului, cu excepţia locurilor de muncă unde se impune o altă ţinută;
m) să nu se prezinte la serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice şi nici să nu consume astfel de băuturi în timpul serviciului;
n) să nu absenteze fără motive temeinice şi fără să anunţe în prealabil conducerea unităţii despre aceasta;
o) să execute întocmai dispoziţiile şefilor ierarhici, cu excepţia celor vădit nelegale, şi să fie respectuos în raporturile de serviciu;
p) să execute, în raport de specificul obiectivului, bunurile sau valorile păzite, precum şi orice alte sarcini care i-au fost încredinţate, potrivit planului de pază;
q) să respecte consemnul general şi particular al postului.
art. 60, lit. e), art. 61, alin (1), lit. c) – amendă de la 100 la 300 lei sau retragerea atestatului de pază pentru 2 amenzi în 6 luni – art. 63, alin (1), lit. a)
ART. 49
Şeful formaţiei de pază, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 48, are şi următoarele atribuţii:
a) să organizeze, să conducă şi să controleze activitatea de pază, precum şi modul de executare a serviciului de către personalul din subordine;
b) să informeze de îndată conducerea unităţii şi poliţia despre evenimentele produse pe timpul activităţii de pază şi să ţină evidenţa acestora;
c) să propună conducerii unităţii măsuri pentru perfecţionarea activităţii de pază;
d) să ţină evidenţa armamentului şi a muniţiei din dotarea personalului de pază, să asigure păstrarea, întreţinerea, depozitarea şi folosirea acestora, potrivit legii;
e) să execute programul de pregătire profesională specifică a personalului de pază din subordine.
art. 60, lit. e), art. 61, alin (1), lit. c) – amendă de la 100 la 300 lei sau retragerea atestatului de pază pentru 2 amenzi în 6 luni – art. 63, alin (1), lit. a)

SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile gărzii de corp

ART. 50
(1) În timpul serviciului, personalul care execută garda de corp are, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 48 lit. d) şi j) – o), şi următoarele obligaţii specifice:
a) să apere persoana căreia îi asigură garda de corp împotriva unor atacuri care pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile acesteia;
b) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanei beneficiare de gardă de corp, când aceasta a fost rănită;
c) să nu execute, la cererea beneficiarului de gardă de corp, activităţi care depăşesc limita atribuţiilor sale legale;
d) să anunţe unitatea de poliţie de îndată ce intră în posesia unor date sau informaţii despre iminenta pregătire sau săvârşire a unor infracţiuni;
e) să oprească şi să imobilizeze, în funcţie de posibilităţi, persoanele care au săvârşit fapte de natură a pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile persoanei căreia îi asigură protecţia şi să le predea de îndată la cea mai apropiată unitate de poliţie, fără a-şi abandona atribuţiile de gardă de corp;
f) să participe, la cererea autorităţilor statului, la îndeplinirea misiunilor ce revin acestora pentru prinderea infractorilor, fără a încălca obligaţiile faţă de persoana pe care o are în pază;
g) să coopereze cu autorităţile statului care au atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
(2) Personalului prevăzut la alin. (1) îi este interzis portul armamentului în sediile instituţiilor publice.
art. 60, lit. e), art. 61, alin (1), lit. c) – amendă de la 100 la 300 lei sau retragerea atestatului de pază pentru 2 amenzi în 6 luni – art. 63, alin (1), lit. a)
ART. 51
Modul de acţiune al personalului care execută serviciul de gardă de corp se stabileşte prin planul de protecţie întocmit de societatea specializată de pază, avizat de unitatea de poliţie competentă teritorial.
art. 60, lit. e), art. 61, alin (1), lit. c) – amendă de la 100 la 300 lei

CAP. 7
Obligaţiile conducătorilor de unităţi

ART. 52
Conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), în care funcţionează sisteme de pază, au următoarele obligaţii:
a) răspund de organizarea şi funcţionarea pazei unităţilor, bunurilor şi valorilor pe care le deţin, cu orice titlu;
b) analizează temeinic nevoile stricte de pază şi stabilesc efectivele necesare, în raport cu natura, importanţa, mărimea şi vulnerabilitatea unităţilor respective, cu specificul producţiei şi cu locul de dispunere a acestora; în obiectivele în care paza se execută cu efective de jandarmi, analiza şi stabilirea măsurilor se realizează împreună cu comandantul unităţii de jandarmi care a aprobat planul de pază;
c) asigură, pentru executarea serviciului de pază, selecţionarea persoanelor cu profil moral corespunzător, cu aptitudini fizice şi profesionale necesare acestei activităţi;
d) iau măsuri de instruire specifică a personalului de pază şi controlează modul în care acesta îşi execută atribuţiile de serviciu;
e) asigură executarea amenajărilor şi a instalaţiilor necesare desfăşurării serviciului de pază, precum şi introducerea, întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor tehnice de legătură, de pază şi de alarmă împotriva efracţiei;
f) asigură echiparea personalului de pază cu uniformă şi însemne distinctive, în condiţiile legii;
g) asigură corp de gardă sau încăpere de serviciu pentru efectivele de jandarmi, gardieni publici ori cele ale societăţilor specializate destinate serviciului de pază şi fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare a acestuia;
h) încheie contracte de prestări de servicii în domeniul pazei, gărzii de corp, pentru instalarea sistemelor de alarmă împotriva efracţiei, numai cu societăţile sau persoanele ori prin corpurile gardienilor publici cărora li s-a acordat licenţa, după caz, de către Inspectoratul General al Poliţiei Române;
i) asigură spaţiile şi amenajările necesare păstrării în deplină siguranţă a armamentului şi a muniţiei destinate serviciului de pază;
j) stabilesc reguli privind accesul şi circulaţia în interiorul obiectivului păzit;
k) stabilesc responsabilităţi pentru şefii compartimentelor de muncă, în ceea ce priveşte paza şi siguranţa utilajelor şi instalaţiilor.
art. 60, lit. f), art. 61, alin (1), lit. b) – amendă de la 2.000 la 5.000 lei
ART. 53
Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 52 se realizează, după caz, cu sprijinul de specialitate al unităţilor de poliţie sau jandarmi competente teritorial.

CAP. 8
Obligaţiile Ministerului de Interne

ART. 54
Ministerul de Interne asigură, prin structurile de specialitate, coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor de pază şi protecţie pe teritoriul României.
ART. 55
În scopul asigurării pazei şi a siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, Poliţiei Române îi revin următoarele atribuţii principale:
a) avizează planurile de pază ale unităţilor la care paza nu este asigurată cu efective de jandarmi şi stabileşte, după caz, necesitatea dotării personalului implicat cu armament şi muniţie aferentă, în condiţiile existenţei documentelor care atestă dreptul de proprietate sau, după caz, dreptul de folosinţă asupra obiectivului;
b) acordă sprijin de specialitate în organizarea pazei la aceste unităţi în pregătirea personalului de pază şi urmăreşte executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază;
c) eliberează licenţe de funcţionare societăţilor specializate de pază şi emite avizul pentru conducătorii acestora, în condiţiile legii;
d) eliberează atestate pentru încadrarea personalului de pază sau retrage atestatul acordat, când nu mai sunt îndeplinite condiţiile legale care au stat la baza eliberării acestuia;
e) *** Abrogată
f) avizează, după caz, planurile tematice de pregătire a personalului de pază şi gardă de corp;
g) *** Abrogată
h) avizează proiectele sistemelor tehnice de alarmare contra efracţiei, propuse a se instala în unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1);
i) îndrumă şi supraveghează, după caz, executarea şedinţelor de tragere cu armamentul din dotare al personalului de pază şi gardă de corp;
j) acordă asistenţă în organizarea activităţii de pază şi gardă de corp şi asigură, în mod gratuit, armamentul necesar în vederea dotării personalului instituţiilor publice autorizate prin lege de înfiinţare, organizare şi funcţionare să deţină şi să folosească arme de foc şi muniţii, cu excepţia celor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
k) asigură, prin închiriere, contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării personalului de pază pentru celelalte unităţi;
l) controlează modul în care se respectă dispoziţiile legale cu privire la paza obiectivelor, a bunurilor şi a valorilor, precum şi a celor privind garda de corp şi stabileşte măsurile ce urmează să fie luate;
m) avizează regulamentele de organizare şi funcţionare a dispeceratelor de zonă care monitorizează sisteme de alarmă;
n) eliberează licenţe de funcţionare societăţilor specializate în activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmă împotriva efracţiei sau a componentelor acestora şi de monitorizare a alarmelor în obiective sau retrage licenţa acestora, în condiţiile legii;
o) avizează conducătorii şi personalul tehnic al societăţilor specializate sau retrage acest aviz când nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege;
p) avizează personalul de pază şi gardă de corp pentru portarmă;
q) controlează şi îndrumă activitatea societăţilor specializate;
r) ţine evidenţa licenţelor, atestatelor şi a avizelor acordate, precum şi a celor retrase şi furnizează, la cererea beneficiarilor serviciilor de pază şi protecţie, date în acest sens.
ART. 56
În scopul asigurării pazei şi siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, Jandarmeriei Române îi revin următoarele atribuţii principale:
a) asigură paza cu efective de jandarmi a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi a transportului produselor cu caracter special, stabilite prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile prezentei legi;
b) avizează planurile de pază la unităţile la care paza este asigurată cu efective de jandarmi şi stabileşte, după caz, necesitatea dotării personalului implicat cu armament şi muniţie aferentă;
c) acordă sprijin de specialitate în organizarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor în pregătirea personalului de pază, asigură în mod gratuit armamentul necesar, în vederea dotării personalului de pază, şi urmăreşte executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază a instituţiilor publice autorizate;
d) asigură, prin închiriere, contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării personalului de pază pentru celelalte unităţi;
e) organizează cursuri de calificare, în condiţiile legii;
f) îndrumă şi supraveghează, după caz, executarea şedinţelor de tragere cu armamentul din dotare al personalului de pază numai pentru unităţile unde funcţionează pază mixtă cu jandarmi.

CAP. 9
Răspunderi şi sancţiuni

ART. 57
Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală.
ART. 58
Desfăşurarea de activităţi de pază sau protecţie, de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmă împotriva efracţiei sau a componentelor acestora fără atestat sau fără licenţa de funcţionare prevăzută de lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
ART. 59
Implicarea conducătorilor unităţilor cu pază proprie, ai societăţilor specializate de pază şi protecţie, a personalului propriu în: desfăşurarea de acţiuni de forţă, executări silite, recuperări de debite, conflicte de muncă ori de opunere la desfăşurarea acţiunilor de restabilire a ordinii de drept de către autorităţile publice competente, precum şi nerespectarea dispoziţiilor art. 21 se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
art. 62, alin (1), lit. c) – anularea licenţei
ART. 60
Constituie contravenţii la prezenta lege următoarele fapte:
a) neluarea măsurilor de organizare şi funcţionare a pazei, prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (3), art. 5 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi la art. 18 alin. (2) şi (3);
b) neluarea măsurilor prevăzute la art. 25 şi la art. 27 alin. (1) – (3);
c) neîntocmirea planului de pază, conform art. 5 alin. (3), sau a celui de transport de bunuri ori valori, conform art. 26 alin. (1), şi neîndeplinirea sarcinilor prevăzute în acestea ori a măsurilor stabilite de unitatea de jandarmi;
d) încadrarea sau menţinerea în funcţie a personalului de pază de orice fel, cu încălcarea dispoziţiilor art. 20 alin. (10), art. 22 alin. (1) şi (4) şi ale art. 39;
e) încălcarea de către personalul de pază ori gardă de corp a obligaţiilor prevăzute la art. 48 – 51;
f) neîndeplinirea de către conducătorii unităţilor a obligaţiilor prevăzute la art. 52;
g) nerespectarea prevederilor art. 24, art. 34 alin. (2), art. 40, art. 41^1 alin. (2) şi art. 42;
h) instalarea de sisteme tehnice de alarmă împotriva efracţiei sau de componente ale acestora, cu încălcarea prevederilor art. 28 alin. (6) şi (7), precum şi nerespectarea prevederilor art. 30;
i) refuzul de a asigura accesul reprezentanţilor autorităţilor publice aflaţi în exerciţiul funcţiunii, al personalului poliţiei sau al jandarmeriei, special desemnat pentru exercitarea atribuţiilor legale de control, pentru luarea măsurilor de prevenire în obiectivele păzite sau asistate prin mijloace tehnice antiefracţie şi în organizarea activităţii de gardă de corp;
art. 61, alin (1), lit. a) – amendă de la 5.000 la 10.000 lei sau art. 62, alin (1), lit. a) – anularea licenţei
j) depăşirea limitelor obiectului de activitate al societăţii specializate sau al corpurilor gardienilor publici;
art. 61, alin (1), lit. a) – amendă de la 5.000 la 10.000 lei sau art. 62, alin (1), lit. a) – anularea licenţei
k) refuzul de a furniza datele, informaţiile sau documentele solicitate de către reprezentanţii autorităţilor publice competente, potrivit legii, aflaţi în exerciţiul funcţiunii;
art. 61, alin (1), lit. a) – amendă de la 5.000 la 10.000 lei sau art. 62, alin (1), lit. a) – anularea licenţei
l) executarea, în fapt, a atribuţiilor de organizare şi funcţionare a activităţii societăţilor specializate de către persoane care au suferit condamnări pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
art. 61, alin (1), lit. a) – amendă de la 5.000 la 10.000 lei sau art. 62, alin (1), lit. a) – anularea licenţei
m) nerespectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării licenţei de funcţionare.
art. 61, alin (1), lit. a) – amendă de la 5.000 la 10.000 lei sau art. 62, alin (1), lit. a) – anularea licenţei
ART. 61
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 60 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, contravenţiile prevăzute la lit. g) – m);
b) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, contravenţiile prevăzute la lit. a) – d) şi f);
c) cu amendă de la 100 lei la 300 lei, contravenţia prevăzută la lit. e).
(2) Sancţiunea amenzii poate fi aplicată şi persoanei juridice.
ART. 62
(1) Licenţa de funcţionare se anulează în următoarele cazuri:
a) la săvârşirea uneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 60 lit. i) – k), dacă făptuitorul are calitatea de conducător al societăţii care are ca obiect de activitate paza şi/sau protecţia, precum şi a contravenţiilor prevăzute la art. 60 lit. l) şi m);
b) la repetarea, în interval de un an, a faptelor care atrag măsura suspendării;
c) la săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 59;
d) la săvârşirea de către conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie, ai celor licenţiate în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei ori al componentelor acestora sau al celor de monitorizare a sistemelor de alarmare a unor infracţiuni în legătură cu activitatea acestor societăţi.
(2) Anularea licenţei de funcţionare se dispune de către Inspectoratul General al Poliţiei Române sau, după caz, de către instanţa de judecată şi se comunică oficiului registrului comerţului pe raza căruia funcţionează societatea specializată de pază şi protecţie, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a procesului-verbal de contravenţie sau a hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), anularea licenţei se dispune după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare a făptuitorului.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) – d), anularea licenţei se dispune în baza actului de constatare motivat, întocmit de agentul constatator din cadrul inspectoratului judeţean de poliţie sau al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe raza căreia îşi are sediul societatea sancţionată, şi se comunică Inspectoratului General al Poliţiei Române şi societăţii respective.
(5) După anularea licenţei de funcţionare, conducătorul societăţii specializate de pază este obligat să rezilieze contractele încheiate cu beneficiarii, în termen de 10 zile de la comunicarea în scris a acestei măsuri.
(6) Măsura anulării licenţei de funcţionare poate fi atacată în justiţie, potrivit legii, de către societatea sancţionată, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti nu se aplică prevederile alin. (5), referitoare la rezilierea contractelor cu beneficiarii.
(7) La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române se organizează evidenţa informatizată a tuturor societăţilor care au primit licenţă de funcţionare în domeniul pazei, gărzii de corp, instalării sistemelor de alarmare împotriva efracţiei şi monitorizării acestor sisteme.
ART. 63
(1) Măsura retragerii atestatului personalului de pază sau gărzii de corp revine Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau, după caz, inspectoratului de poliţie judeţean în raza căruia persoana îşi are domiciliul ori reşedinţa şi se ia în mod obligatoriu în următoarele situaţii:
a) persoana a săvârşit o infracţiune în legătură cu serviciul sau o infracţiune cu intenţie;
b) persoana a fost sancţionată contravenţional de cel puţin două ori în 6 luni pentru încălcarea dispoziţiilor art. 48 – 50 sau a normelor de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice;
c) persoana şi-a pierdut aptitudinile fizice necesare în vederea îndeplinirii funcţiei de paznic sau gardă de corp ori a fost declarată iresponsabilă, potrivit legii.
(2) Măsura retragerii atestatului se propune de agentul constatator sau de angajatorul care a sesizat că personalul de pază sau garda de corp se află în vreuna dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi se dispune de către unitatea din care face parte agentul constatator, comunicându-se acest lucru de îndată angajatorului şi persoanei sancţionate.
(3) Persoana căreia i s-a retras atestatul poate contesta această măsură în justiţie, în condiţiile legii.
(3^1) Cererea de reprimire a atestatului se poate face după un an de la luarea măsurii, cu excepţia situaţiei în care instanţa de judecată constată nevinovăţia persoanei.
(4) La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române va fi organizată o evidenţă informatizată a tuturor persoanelor care au fost atestate pentru serviciul de pază, precum şi a celor cărora le-au fost retrase atestatele de către unităţile competente ale Ministerului de Interne.
ART. 64
Săvârşirea într-un interval de 3 luni a cel puţin două dintre contravenţiile prevăzute la art. 60 lit. g) şi h) atrage suspendarea, pe o perioadă de la o lună la 3 luni, a dreptului societăţii sancţionate de a încheia noi contracte şi de a angaja personal.
ART. 65
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac de către poliţişti, jandarmi, precum şi de către primari sau împuterniciţi ai acestora, conform competenţelor ce le revin, potrivit legii.
ART. 66
Contravenţiilor prevăzute la art. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
ART. 67
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia.

CAP. 10
Dispoziţii finale

ART. 68
(1) Paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora.
(2) Serviciul de Protecţie şi Pază coordonează acţiunea tuturor forţelor de pază şi protecţie de la unităţile care beneficiază de pază proprie, în care demnitarii din competenţa sa îşi desfăşoară activitatea permanent sau temporar.
ART. 69
Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
ART. 70
Societăţile specializate de pază şi protecţie şi cele care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, înfiinţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare, înfiinţate până la aceeaşi dată, sunt obligate ca, până la data de 10 septembrie 2005, să obţină licenţele şi avizele de funcţionare, completându-şi, după caz, regulamentele de organizare şi funcţionare cu activităţile prevăzute de lege.
ART. 71
Personalul de pază care nu a urmat cursurile de calificare în condiţiile prevăzute la cap. V şi care este încadrat în una dintre formele de pază prevăzute la secţiunile 2 – 5 ale cap. II va fi supus atestării în condiţiile prezentei legi, în termen de un an de la data intrării în vigoare a acesteia.
ART. 72
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La aceeaşi dată, Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 523/1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 23 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. III din Legea nr. 40/2010.
“ART. III
Prezenta lege a fost adoptată cu respectarea prevederilor Directivei 98/34/CE din 22 iunie 1998 a Parlamentului European şi a Consiliului privind procedura pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 204 din 21 iulie 1998.”
—————

HOTARARE nr. 301 din 11 aprilie 2012 (16.06.2012)
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 335 din 17 mai 2012
Data intrarii in vigoare:
16 Iunie 2012

      Ţinând cont de dispoziţiile art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,
    în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 5 şi 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare,

    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

    ART. 1
    Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare norme metodologice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
    ART. 2
    (1) Adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică.
    (2) Elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucţiunilor emise de ministrul administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ART. 3
    Constituie contravenţie încălcarea prevederilor din normele metodologice, după cum urmează:
    1. nerespectarea măsurilor minimale de securitate prevăzute la art. 2 alin. (2) din anexă;
    2. încălcarea prevederilor art. 2 alin. (3) din anexă referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică;
    3. neîndeplinirea de către conducătorii unităţilor a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (2) din anexă;
    4. nedepunerea planului de pază la organele de poliţie competente, conform art. 5 alin. (3) din anexă;
    5. nerespectarea dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din anexă;
    6. încălcarea dispoziţiilor art. 20 alin. (5) din anexă privind adoptarea însemnelor, uniformelor, legitimaţiilor sau accesoriilor de echipament;
    7. nerespectarea de către conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie a dispoziţiilor art. 31 din anexă;
    8. nerespectarea obligaţiei de înfiinţare a registrului special de evidenţă a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexă;
    9. neconsemnarea în registrul special de evidenţă a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexă;
    10. neîndeplinirea obligaţiei de asigurare a pregătirii continue prevăzute la art. 44 alin. (4) din anexă;
    11. nerespectarea de către personalul de pază şi gardă de corp a dispoziţiilor art. 50 alin. (3) din anexă;
    12. nerespectarea de către personalul de pază şi gardă de corp a obligaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3) din anexă;
    13. nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (4) şi art. 53 alin. (2) din anexă;
    14. nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. a) din anexă;
    15. nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. b) din anexă;
    16. nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) şi art. 57 alin. (3) din anexă;
    17. neluarea măsurilor prevăzute la art. 66 alin. (3) din anexă;
    18. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (3) şi art. 85 alin. (1) din anexă;
    19. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (2) din anexă;
    20. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (4) din anexă;
    21. nerespectarea dispoziţiilor referitoare la proiectarea şi modificarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei prevăzute la art. 70 din anexă;
    22. nerespectarea de către persoana care a încetat raporturile de muncă cu o societate specializată în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din anexă;
    23. nerespectarea de către societăţile specializate în sisteme de alarmare a obligaţiilor prevăzute la art. 86 din anexă;
    24. nerespectarea dispoziţiilor art. 90 alin. (1) şi (2) din anexă;
    25. nerespectarea dispoziţiilor art. 92 din anexă referitoare la preluarea semnalelor de la sistemele conectate;
    26. neluarea măsurilor prevăzute la art. 94 din anexă;
    27. nerespectarea obligaţiei privind asigurarea timpilor de intervenţie, conform art. 97 din anexă;
    28. nerespectarea prevederilor art. 99 alin. (4) din anexă.
    ART. 4
    (1) Contravenţiile prevăzute la art. 3 se sancţionează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 100 lei la 300 lei, cele prevăzute la pct. 11, 12 şi 19;
    b) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la pct. 1, 5, 7, 8, 9, 10, 18, 21, 22, 23, 26, 27 şi 28;
    c) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la pct. 2, 3, 4, 6, 13, 16, 17, 20, 24 şi 25;
    d) cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, cele prevăzute la pct. 15;
    e) cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, cele prevăzute la pct. 14.
    (2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate şi persoanei juridice, după caz.
    ART. 5
    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac de către poliţişti, jandarmi, precum şi de către primari sau împuterniciţi ai acestora, conform competenţelor care le revin potrivit legii.
    ART. 6
    (1) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 4, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
    (2) Contravenţiilor prevăzute la art. 3 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
    ART. 7
    (1) În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, modul de funcţionare a unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, a societăţilor specializate de pază şi protecţie şi a celor care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, licenţiate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum şi a dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare, înfiinţate până la aceeaşi dată, trebuie să fie potrivit cerinţelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.
    (2) Licenţele de funcţionare, avizul inspectoratului de poliţie judeţean sau al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti pentru conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie/societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei, atestatele profesionale prevăzute la art. 41 din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi avizele pentru proiectele sistemelor de alarmare, acordate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, rămân valabile dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.
    ART. 8
    (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 2 alin. (2), care intră în vigoare la data publicării.
    (2) Instrucţiunile privind elaborarea analizei de risc la securitate fizică se emit în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a art. 2 alin. (2).
    (3) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2004 pentru aprobarea normelor metodologice şi a documentelor prevăzute la art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 10 august 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.

                                 PRIM-MINISTRU
                             MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

                                Contrasemnează:
                                —————
                    Ministrul administraţiei şi internelor,
                                 Gabriel Berca

              p. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,
                              Nicolae Ivăşchescu,
                                secretar de stat

                         Ministrul finanţelor publice,
                            Bogdan Alexandru Drăgoi

    Bucureşti, 11 aprilie 2012.
    Nr. 301.

ANEXĂ

                               NORME METODOLOGICE
          de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
                 bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    (1) Paza obiectivelor, bunurilor, şi valorilor şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace civile se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al unităţilor subordonate, care urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de activitate.
    (2) Paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace militare se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi al unităţilor subordonate, care urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de activitate.
    (3) Prevederile prezentelor norme metodologice nu se aplică activităţilor privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora.
    ART. 2
    (1) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege, unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Lege, denumite în continuare unităţi indiferent de natura capitalului social, forma de organizare ori asociere, modul de deţinere a bunurilor ori valorilor, trebuie să adopte măsuri de securitate în formele prevăzute de Lege, completate cu măsuri procedurale.
    (2) Cerinţele minimale de securitate, pe zone funcţionale şi categorii de unităţi, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    (3) Adoptarea măsurilor de securitate prevăzute la alin. (1) se realizează în conformitate cu analiza de risc efectuată de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experţi abilitaţi, care deţin competenţe profesionale dobândite pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică.
art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
    (4) Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani.
    (5) Analiza de risc la securitate fizică trebuie să asigure identificarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizică şi să indice măsurile de protecţie necesare obiectivului analizat.
    ART. 3
    (1) Pentru unităţile care îşi desfăşoară activitatea printr-o reţea formată din subunităţi sau puncte de lucru distribuite teritorial, responsabilitatea asigurării măsurilor de securitate în întreaga reţea revine conducerii unităţii centrale.
    (2) Organizarea în comun a pazei se poate efectua, cu avizul poliţiei, în situaţiile în care unităţile funcţionează în acelaşi imobil, perimetru sau spaţiu alăturat, caz în care obligaţia asigurării măsurilor de securitate revine conducătorilor unităţilor care deţin cota de proprietate ori folosinţă majoritară sau administratorului obiectivului, cu consultarea celorlalţi deţinători.
    (3) Pentru asigurarea pazei, ordinii şi siguranţei localurilor publice, hotelurilor, motelurilor, campingurilor, cluburilor, pensiunilor, discotecilor şi altor locuri de distracţie sau de agrement, administratorii acestora au obligaţia de a folosi personal de pază calificat şi atestat, potrivit legii.
    ART. 4
    (1) Conducătorii unităţilor care operează cu numerar au obligaţia implementării unor măsuri eficiente în scopul asigurării protecţiei personalului şi a valorilor pe timpul manipulării, procesării, depozitării sau transportului şi descurajării săvârşirii infracţiunilor contra patrimoniului, precum şi în scopul acordării sprijinului necesar organelor judiciare în vederea identificării făptuitorilor.
    (2) La obiectivele cu program permanent în care pe timpul nopţii îşi desfăşoară activitatea mai puţin de 3 angajaţi, conducătorii unităţilor au obligaţia executării şi folosirii unui ghişeu special amenajat care să asigure protecţia la atacuri manuale asupra casierului.
art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
    (3) În situaţia unităţilor la care activitatea de procesare, depozitare şi transport de valori este externalizată, obligaţia pentru adoptarea acestor măsuri de securitate revine prestatorului licenţiat al acestor servicii.
    ART. 5
    (1) Planul de pază este documentul în baza căruia se organizează paza şi se întocmeşte cu respectarea prevederilor art. 5 din Lege.
    (2) În situaţii excepţionale, pentru asigurarea provizorie a protecţiei unităţii, pe o perioadă de maximum 7 zile pot fi instituite măsuri de pază care nu necesită întocmirea planului de pază şi avizarea acestuia.
    (3) Planul de pază se depune la structura de poliţie organizată la nivelul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află obiectivul, denumită în continuare unitate de poliţie competentă teritorial, cu cel puţin 24 de ore înainte de instituirea pazei potrivit contractului de prestări de servicii ori deciziei conducerii, în cazul pazei proprii.
art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
    (4) Actualizarea planului de pază se face numai în situaţia modificării suprafeţei, topografiei obiectivului, a dispozitivului de pază, a regulilor de acces ori la schimbarea prestatorului, prin intermediul unor acte adiţionale.
    ART. 6
    În situaţia în care măsurile de securitate a obiectivului, adoptate de conducerea unităţii ca rezultat al analizei de risc la securitatea fizică, prevăd utilizarea numai a mijloacelor mecanofizice şi a sistemelor tehnice de alarmare, monitorizare şi intervenţie, fără a se institui pază cu personal uman, nu se întocmeşte plan de pază.
    ART. 7
    În cazul în care are loc schimbarea furnizorului serviciilor de pază sau al serviciilor de monitorizare şi intervenţie, fostul furnizor este obligat, la solicitarea scrisă a beneficiarului, să asigure prestarea serviciilor, contra cost, conform prevederilor contractuale, până ce noul furnizor va realiza instituirea serviciului de pază sau conectarea în întregime a sistemelor tehnice de alarmare ale unităţii, dar nu mai mult de 30 de zile de la data comunicării deciziei de reziliere a contractului.
    ART. 8
    (1) Unitatea de poliţie competentă teritorial analizează planul de pază şi acordă avizul de specialitate în cel mult 30 de zile de la data înregistrării solicitării.
    (2) Avizul de specialitate se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
    a) planul de pază conţine toate datele şi informaţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) din Lege;
    b) beneficiarul face dovada dreptului de proprietate sau de folosinţă asupra obiectivului ce urmează a fi asigurat cu pază;
    c) există un contract de prestări de servicii încheiat cu respectarea prevederilor legale şi în termen de valabilitate cu o societate specializată de pază şi protecţie ce deţine licenţă de funcţionare valabilă, în cazul în care paza se efectuează prin astfel de societăţi;
    d) analiza de risc la securitatea fizică a fost efectuată potrivit prezentelor norme metodologice.
    (3) În situaţia existenţei unui litigiu privind dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra obiectivului se acordă aviz de specialitate pentru planul de pază depus de beneficiarul care face dovada înscrierii acestor drepturi în registrul de carte funciară şi prezintă documente care atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă. În aceste cazuri, regulile privind accesul în obiectiv se stabilesc de părţile în litigiu, până la soluţionarea acestuia.
    (4) Avizul poliţiei pentru planul de pază se retrage când nu mai sunt îndeplinite cumulativ condiţiile care au stat la baza acordării, caz în care beneficiarul şi prestatorul aplică măsurile de restabilire a situaţiei legale.
    ART. 9
    (1) Planurile de pază a căilor ferate, pădurilor, terenurilor forestiere, fondurilor de vânătoare şi de pescuit, conductelor pentru transportul hidrocarburilor şi al produselor petroliere, sistemelor de irigaţii şi a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice se adaptează caracteristicilor funcţionale ale acestora.
    (2) Planurile de pază destinate unor obiective care depăşesc limitele unei unităţi administrativ-teritoriale se avizează în comun de unităţile de poliţie competente teritorial, cererea fiind depusă la unitatea pe raza căreia se află suprafaţa cea mai mare a obiectivului.
    ART. 10
    (1) Documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază prin forţe şi mijloace civile şi modelele acestora sunt cuprinse în anexa nr. 2.
    (2) Documentele prevăzute la alin. (1) se înregistrează la prestator şi se vizează spre neschimbare de beneficiar, iar după completare prestatorul asigură păstrarea acestora pe o durată de minimum 2 ani. În cazul instituirii pazei proprii, documentele se înregistrează şi se păstrează de către unitate.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    (3) Controlul modului în care sunt consemnate activităţile desfăşurate în documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază revine şefului de obiectiv, în cazul efectuării pazei prin societăţi specializate de pază şi protecţie, sau şefului formaţiunii, pentru paza proprie.

    CAP. II
    Formele de pază

    SECŢIUNEA 1
    Paza cu efective de jandarmi

    ART. 11
    (1) Achiziţia şi instalarea sistemelor electronice de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor a căror pază şi protecţie se execută cu efective de jandarmi se realizează de către beneficiar, potrivit legii.
    (2) Sistemele electronice de securitate ale obiectivelor păzite cu efective de jandarmi se conectează la dispeceratele de monitorizare ale Jandarmeriei Române.
    ART. 12
    (1) Paza, protecţia şi intervenţia cu efective de jandarmi se organizează şi se efectuează potrivit planului de pază şi protecţie, întocmit de către conducătorii unităţilor beneficiare împreună cu unitatea de jandarmi care asigură efectivele pentru pază şi protecţie, după efectuarea analizei de risc de către o comisie numită de comandantul/şeful unităţii de jandarmi.
    (2) Comisia prevăzută la alin. (1) este formată din ofiţeri specialişti, cu atribuţii în domeniu, din cadrul unităţii care are în administrare obiectivele, bunurile şi valorile sau asigură efectivele destinate pazei şi protecţiei, şi comandanţii/şefii structurilor de pază şi protecţie; la lucrările comisiei participă şi reprezentanţii beneficiarului, cu respectarea prevederilor legale pe linia protecţiei informaţiilor clasificate.
    ART. 13
    (1) Formele, modalităţile şi procedeele de pază şi protecţie se stabilesc de către comandantul/şeful unităţii, de comun acord cu conducătorul unităţii beneficiare, în funcţie de executarea recunoaşterii şi a analizei de risc executate la obiectiv.
    (2) Intervenţia cu efective de jandarmi se execută la obiectivele din competenţă, conform planului de intervenţie şi cooperare întocmit de către unitatea de jandarmi competentă teritorial.
    (3) Dispozitivele de protecţie fizică la obiectivele cu activităţi nucleare se stabilesc în conformitate cu normele metodologice prevăzute de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
    (4) În cazul unităţilor în care paza, protecţia şi intervenţia cu efective de jandarmi se asigură în comun cu societăţi specializate de pază şi protecţie sau servicii publice specializate, întocmirea planului de pază şi protecţie se face de către conducătorii unităţilor beneficiare împreună cu unitatea de jandarmi şi şefii acestor efective.
    (5) În situaţia în care o instituţie funcţionează în mai multe imobile, paza şi protecţia cu efective de jandarmi se asigură la sediul social al acesteia, iar la celelalte sedii, numai dacă sunt nominalizate într-un act normativ similar celui care a determinat instituirea pazei.
    ART. 14
    (1) Controlul efectivelor care asigură paza, protecţia şi intervenţia la obiectivele a căror pază este asigurată cu jandarmi revine Jandarmeriei Române.
    (2) Controlul efectivelor care asigură paza şi protecţia obiectivelor cu activităţi nucleare, în sistem integrat de pază şi protecţie unic condus de forţele de jandarmi, se execută trimestrial de către Jandarmeria Română şi personalul desemnat de beneficiar, conform unui plan comun de control.
    ART. 15
    La încheierea contractelor de prestări de servicii cu unităţile Jandarmeriei Române pentru paza şi protecţia obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi a transporturilor cu caracter special, beneficiarii serviciilor de pază şi protecţie prevăzuţi la art. 6 alin. (1) din Lege au obligaţia de a prezenta documentele solicitate de către unitatea de jandarmi necesare instituirii pazei.
    ART. 16
    (1) Personalul beneficiarului care însoţeşte transportul de bunuri şi valori asigurat prin efective de jandarmi, inclusiv conducătorul auto, se include în compunerea echipajului şi se subordonează şefului echipajului.
    (2) Transporturile de materii explozive, radioactive sau nucleare pot staţiona numai în afara localităţilor, în parcări ori în alte locuri special amenajate, cu înştiinţarea prealabilă a unităţii de jandarmi şi a unităţii competente teritorial a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Paza cu personal din poliţia locală sau din serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean

    ART. 17
    (1) Paza bunurilor şi a valorilor deţinute de autorităţile sau instituţiile publice locale ori judeţene se poate asigura şi cu personal contractual angajat al poliţiei locale sau al direcţiilor şi serviciilor judeţene de pază, cu respectarea prevederilor legale referitoare la angajarea, calificarea şi atestarea acestor categorii de personal, precum şi la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ori la instituirea documentelor specifice.
    (2) Controlul respectării prevederilor legale în acest domeniu de activitate se realizează de către primar, reprezentanţii acestuia sau de conducerea poliţiei locale ori, după caz, de către conducerea serviciilor publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean.
    (3) Poliţia locală sau serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean asigură servicii de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor ori a transporturilor de valori la obiectivele, bunurile şi valorile stabilite prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv a consiliului judeţean.
    ART. 18
    Conducerea unităţii beneficiare a serviciilor de pază prin intermediul poliţiei locale sau serviciilor publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean are obligaţia de a notifica unitatea de poliţie competentă teritorial cu privire la instituirea sau renunţarea la această formă de pază.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Paza proprie

    ART. 19
    Paza proprie a obiectivelor, bunurilor sau valorilor aflate în patrimoniul unităţilor se organizează şi se execută cu personal de pază calificat şi atestat potrivit legii, aflat în raporturi de muncă sau de serviciu cu respectiva unitate.
    ART. 20
    (1) Angajatorul are obligaţia de a echipa personalul de pază cu uniformă, echipament de protecţie, însemne distinctive şi ecuson de identificare, precum şi de a asigura portul acestora în timpul executării serviciului.
    (2) Personalul de pază are obligaţia ca pe timpul executării serviciului să poarte uniforma de serviciu, echipamentul de protecţie, însemnele distinctive şi ecusonul de identificare.
    (3) Descrierea uniformei de serviciu, echipamentului de protecţie, însemnelor distinctive şi a ecusonului de identificare constituie anexă la planul de pază.
    (4) Uniforma de serviciu, echipamentul de protecţie şi însemnele distinctive se stabilesc de fiecare conducător de unitate, cu respectarea prevederilor prevăzute în anexa nr. 3.
    (5) Nu se pot adopta însemne, uniforme, legitimaţii, accesorii de echipament sau denumiri similare ori asemănătoare cu cele ale autorităţilor publice ale organismelor internaţionale la care România este parte.
art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei

    SECŢIUNEA a 4-a
    Paza în mediul rural

    ART. 21
    (1) Prin paza în mediul rural se asigură paza bunurilor aflate în domeniul public sau privat al unităţii administrative, precum şi a celor aparţinând cetăţenilor acesteia.
    (2) Serviciul de pază se realizează prin instituirea unor posturi fixe şi/sau patrule mobile pe raza administrativ-teritorială a comunei, cu personal de pază propriu al primăriei, calificat şi atestat, cu personal al poliţiei locale sau agenţi din cadrul societăţilor specializate de pază şi protecţie.
    ART. 22
    (1) Planul de pază al comunei cuprinde următoarele capitole: teritoriul, populaţia, căile de acces, obiectivele de interes local, instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază şi de alarmare ale acestora, echipamentele de supraveghere video a căilor de acces, dispozitivul de pază prevăzut, echipamente de supraveghere video, consemnul general şi particular, dotarea cu uniformă, însemne distinctive, mijloace de comunicaţii şi autoapărare. Acesta se întocmeşte anterior instituirii formei de pază şi se actualizează în funcţie de modificările survenite.
    (2) Prin dispozitivul de pază se stabileşte numărul de posturi fixe şi itinerarele de patrulare, perioada în care acestea funcţionează şi efectivele necesare.
    (3) În situaţia în care paza se asigură cu personal al poliţiei locale, planul de pază se întocmeşte de către şeful acestei structuri, cu sprijinul de specialitate al unităţii de poliţie competente teritorial, şi se aprobă de primar.
    (4) Pentru executarea şi evidenţierea serviciului de pază în mediul rural se instituie şi se utilizează documentele specifice prevăzute în anexa nr. 2.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Paza şi protecţia prin societăţi specializate de pază şi protecţie

    ART. 23
    Societăţile specializate de pază şi protecţie sunt societăţi comerciale care au înscris ca obiect principal de activitate codul CAEN 8010, un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat şi care au dobândit dreptul de a presta serviciile prevăzute de Lege, conform licenţei acordate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii.
    ART. 24
    În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin conducător al unei societăţi specializate de pază şi protecţie se înţelege administratorul societăţii comerciale, preşedintele consiliului de administraţie sau directorul general ori executiv cu atribuţii în coordonarea operativă a personalului de pază.
    ART. 25
    (1) În vederea obţinerii licenţei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi de pază şi protecţie, reprezentantul legal al societăţii trebuie să depună la inspectoratul de poliţie judeţean competent sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe bază de opis, următoarele documente:
    a) cererea de acordare a licenţei de funcţionare, datată şi înregistrată la societate;
    b) regulamentul de organizare şi funcţionare, întocmit cu respectarea modelului pus la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei Române, adaptat specificului societăţii;
    c) lista prevăzută la art. 20 alin. (3) lit. b) din Lege;
    d) copie certificată de pe dovada eliberată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, referitoare la înregistrarea denumirii societăţii şi a însemnelor distinctive;
    e) copie certificată de pe notificarea prin care se încunoştinţează consiliul judeţean sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti despre faptul că societatea are sediul social în zona de responsabilitate a acestora;
    f) certificatul de înregistrare şi certificatul constatator, eliberate de oficiul registrului comerţului cu toate menţiunile înscrise şi/referitoare la situaţia societăţii comerciale;
    g) documente privind dovada existenţei sediului înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat;
    h) copii certificate de pe atestatele profesionale pentru persoanele care urmează să execute activităţi de pază şi protecţie, în situaţia în care societatea are angajate astfel de persoane;
    i) documente privind dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 20 alin. (10) din Lege de către conducătorul societăţii;
    j) dovada achitării taxei pentru obţinerea licenţei de funcţionare prevăzute la art. 20 alin. (3) lit. e) din Lege.
    (2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. i), necesare acordării avizului prevăzut la art. 20 alin. (9) din Lege, sunt următoarele:
    a) copii certificate de pe actul de identitate sau alte documente ce fac dovada cetăţeniei şi a vârstei;
    b) certificatul de cazier judiciar în termen de valabilitate;
    c) curriculum vitae elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.021/2004 pentru aprobarea modelului comun european de curriculum vitae;
    d) copie a certificatului de competenţe pentru ocupaţia “manager de securitate” sau a diplomei de licenţă – profilul ştiinţe juridice.
    (3) Documentele prevăzute la alin. (1) şi (2), depuse în copie certificată, se prezintă însoţite de documentele originale, care după confruntare se restituie reprezentantului legal.
    (4) Persoanele juridice străine care solicită obţinerea licenţei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi de pază şi protecţie trebuie să depună documente similare celor prevăzute la alin. (1)-(3), traduse şi legalizate.
    ART. 26
    (1) După depunerea tuturor documentelor prevăzute la art. 25, unitatea de poliţie competentă verifică existenţa avizului prealabil al Serviciului Român de Informaţii, îndeplinirea condiţiilor referitoare la buna conduită cetăţenească a conducătorului societăţii, existenţa sediului înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat şi întocmeşte un raport cu propuneri corespunzătoare, pe care îl înaintează, împreună cu întreaga documentaţie, Inspectoratului General al Poliţiei Române.
    (2) Avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii se eliberează la cererea inspectoratelor de poliţie judeţene, respectiv a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în cursul procedurii de verificare a îndeplinirii condiţiilor de acordare a licenţei. Neacordarea avizului de către Serviciul Român de Informaţii nu se motivează în situaţia în care este fundamentată pe date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a României.
    (3) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei referitoare la buna conduită cetăţenească, organele de poliţie competente efectuează investigaţii şi verificări la domiciliu sau reşedinţă, locurile de muncă anterioare, precum şi în evidenţele poliţiei sau ale altor instituţii. Prin buna conduită cetăţenească se înţelege comportamentul conform normelor de convieţuire socială, care nu aduce atingere valorilor sociale ocrotite de lege şi care nu lezează drepturile şi interesele celorlalţi membri ai comunităţii cu care un anumit individ interacţionează la un moment dat.
    ART. 27
    (1) Avizul prevăzut la art. 20 alin. (9) din Lege se acordă în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile prevăzute de Lege, numai împreună cu licenţa de funcţionare prevăzută la art. 20 alin. (2) din Lege sau ulterior obţinerii acesteia. Avizul îşi încetează valabilitatea în momentul pierderii calităţii de conducător al societăţii specializate de pază şi protecţie sau neîndeplinirii oricăreia dintre condiţiile care au stat la baza acordării acestuia.
    (2) Licenţa prevăzută la art. 20 alin. (2) din Lege se acordă în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile prevăzute de Lege, are valabilitate de 3 ani de la data emiterii şi poate fi reînnoită la fiecare 3 ani, numai în intervalul de valabilitate.
    (3) Societăţile comerciale care au deţinut licenţă şi nu au obţinut reînnoirea acesteia pot solicita eliberarea unei noi licenţe urmând procedura de licenţiere iniţială, făcând dovada că nu mai activează în domeniu şi că îndeplinesc condiţiile de licenţiere.
    (4) După eliberarea licenţei de funcţionare, Inspectoratul General al Poliţiei Române înscrie datele de identificare şi contact ale societăţii comerciale în evidenţa informatizată constituită potrivit art. 62 alin. (7) din Lege, denumită în continuare Registrul naţional al societăţilor licenţiate, accesibil publicului pe pagina web a Poliţiei Române.
    ART. 28
    (1) Reînnoirea licenţelor de funcţionare a societăţilor specializate de pază şi protecţie se solicită cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.
    (2) În vederea reînnoirii licenţei de funcţionare, reprezentantul legal al societăţii specializate de pază şi protecţie are obligaţia depunerii în termenul prevăzut de alin. (1) la inspectoratul de poliţie judeţean sau, după caz, la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia îşi are sediul social a următoarelor documente:
    a) cererea de reînnoire;
    b) licenţa în original;
    c) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerţului cu situaţia la zi a societăţii comerciale, în formă extinsă;
    d) certificatul de cazier judiciar al conducătorului societăţii, aflat în termen de valabilitate;
    e) certificatul de înregistrare a mărcii la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci eliberat societăţii pentru clasele corespondente activităţilor licenţiate, aflat în perioada de valabilitate;
    f) declaraţie pe propria răspundere cu privire la contractele în derulare, personalul angajat şi atestat şi dotarea tehnico-materială a societăţii, conform modelului postat pe site-ul poliţiei.
    ART. 29
    Inspectoratul General al Poliţiei Române acordă reînnoirea licenţei dacă societatea îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
    a) are ca obiect principal de activitate pază şi protecţie şi se află în funcţiune;
    b) funcţionează la sediile declarate şi înregistrate;
    c) conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie este avizat şi îndeplineşte în continuare condiţiile prevăzute în art. 20 alin. (10) din Lege;
    d) deţine mijloacele tehnico-materiale în vederea desfăşurării activităţii pentru care a fost licenţiată;
    e) personalul de pază angajat este calificat şi atestat profesional, cu excepţia celui angajat în condiţiile art. 41 alin. (2);
    f) este respectat termenul de depunere a documentaţiei complete pentru solicitarea reînnoirii licenţei;
    g) se menţine avizul Serviciului Român de Informaţii;
    h) conducătorul societăţii a pus la dispoziţia organelor de poliţie competente documentele, datele şi informaţiile solicitate de acestea în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Lege sau de prezentele norme metodologice;
    i) personalul de pază nu a fost implicat în fapte repetate de furt din unităţile asigurate cu pază de către societatea specializată de pază şi protecţie. Reprezintă fapte repetate săvârşirea a cel puţin două infracţiuni de furt cu complicitatea personalului de pază.
    ART. 30
    Societăţile specializate de pază şi protecţie pot presta serviciile licenţiate dacă conducătorul societăţii deţine avizul poliţiei, iar personalul folosit este calificat şi atestat profesional pentru activităţile respective.
    ART. 31
    (1) Conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie au obligaţia de a asigura desfăşurarea activităţii societăţilor specializate de pază şi protecţie în sediile principale sau secundare, înregistrate la oficiul registrului comerţului şi notificate organelor de poliţie competente teritorial.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    (2) Conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie are obligaţia de a comunica în termen de 15 zile inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, după caz, pe raza căruia/căreia aceasta îşi are sediul social, orice modificare privind schimbarea adresei sediilor principale sau secundare, a datelor de contact sau a altor date legate de organizarea şi funcţionarea societăţii.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    (3) Semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, conducerea societăţii are obligaţia să informeze, în scris, inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti despre activităţile desfăşurate, conform modelului publicat pe pagina web a Inspectoratului General al Poliţiei Române. Pentru punctele de lucru, informarea se depune la inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia s-au desfăşurat activităţile respective.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    ART. 32
    Conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie au obligaţia de a înfiinţa un registru special, după modelul prevăzut în anexa nr. 2j), în care consemnează în ordine cronologică contractele de prestări de servicii, în termen de 5 zile de la data încheierii acestora.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    ART. 33
    (1) Pentru verificarea modului de efectuare a serviciului de către personalul de pază, conducătorul societăţii trebuie să asigure controlul acestora prin personal anume desemnat.
    (2) Paza obiectivului asigurat cu un dispozitiv format din mai mult de 5 posturi de pază este coordonată de către un şef de tură pe schimb, care efectuează instruirea şi repartizarea în posturi a personalului de pază, preluând atribuţiile unui post de pază în caz de nevoie.
    (3) Pentru fiecare obiectiv asigurat cu pază şi protecţie printro societate specializată, conducătorul societăţii specializate trebuie să desemneze un şef de obiectiv care să asigure relaţionarea permanentă cu beneficiarul serviciilor de pază şi să dispună măsuri de eficientizare a serviciului prestat, precum şi controlul personalului din subordine.
    (4) Verificarea modului de efectuare a serviciului de pază se realizează zilnic, cel puţin o dată pe schimb, de către personalul cu atribuţii de control anume desemnat, consemnându-se despre aceasta în registrul de control.
    (5) Şeful de tură sau de obiectiv, după caz, execută instruirea agenţilor de pază cu prevederile consemnelor generale şi particulare şi răspunde de modul de executare a serviciului de către aceştia.
    ART. 34
    (1) În vederea evidenţierii executării serviciului de pază, conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie are obligaţia de a asigura documentele necesare specifice prevăzute în anexa nr. 2, iar şeful de obiectiv, de a verifica completarea corespunzătoare a acestora.
    (2) Toate evenimentele produse în obiectivele asigurate de societatea specializată de pază şi protecţie se înregistrează şi se analizează lunar de conducerea societăţii.
    ART. 35
    (1) Planul de protecţie reprezintă documentul operativ, avizat de poliţie, în baza căruia se desfăşoară activităţile specifice de gardă de corp.
    (2) Planul de protecţie se întocmeşte de conducerea societăţii specializate de pază şi protecţie cu consultarea beneficiarului şi se depune, spre avizare, la inspectoratul de poliţie judeţean sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia are domiciliul sau reşedinţa persoana căreia i se asigură protecţie, cu 5 zile înainte de începerea activităţii contractate.
    (3) Prin planul de protecţie se stabilesc în principal datele de identificare ale persoanei căreia i se asigură protecţia, date privind ameninţările posibile şi necesitatea protecţiei, dispozitivul de protecţie, limitele traseelor de deplasare, mijloacele de transport folosite, personalul abilitat care execută activităţile de protecţie, consemnul general şi particular al personalului gardă de corp, modul de acţiune în diferite situaţii, legătura şi cooperarea cu autorităţile cu atribuţii în domeniu.
    ART. 36
    (1) Copia procesului-verbal prin care se constată şi se sancţionează nerespectarea prevederilor art. 24, 40, art. 41^1 alin. (2) şi art. 42 din Lege se înaintează de către organul din care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială se află sediul social al societăţii specializate de pază şi protecţie.
    (2) Unităţile de poliţie prevăzute la alin. (1) ţin evidenţa sancţiunilor contravenţionale care atrag suspendarea, pe o perioadă de la o lună la 3 luni, a dreptului societăţii sancţionate de a încheia noi contracte şi de a angaja personal şi au obligaţia de a se sesiza din oficiu cu privire la îndeplinirea condiţiilor de suspendare prevăzute de lege.
    (3) Suspendarea dreptului de a încheia noi contracte şi de a angaja personal pentru executarea acestora se dispune prin dispoziţie a şefului inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, a directorului general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe raza căruia/căreia persoana juridică îşi are sediul social, pe baza unui referat motivat în care sunt menţionate faptele constatate şi prevederile legale încălcate, precum şi durata de suspendare propusă, în funcţie de gravitatea faptelor comise.
    (4) După dispunerea măsurii, aceasta se comunică societăţii în cauză, Inspectoratului General al Poliţiei Române, Serviciului Român de Informaţii şi Inspectoratului Teritorial de Muncă, precizându-se în mod clar durata suspendării, data de la care intervine măsura, precum şi obligaţiile ce revin conducătorului societăţii în această perioadă.
    (5) Măsura suspendării se publică pe pagina web a Inspectoratului General al Poliţiei Române.
    ART. 37
    (1) Anularea licenţei de funcţionare a societăţii specializate de pază şi protecţie, în cazurile prevăzute la art. 62 alin. (1) din Lege sau ca urmare a retragerii avizului prealabil al Serviciului Român de Informaţii, se dispune de către Inspectoratul General al Poliţiei Române sau, după caz, de către instanţa de judecată.
    (2) Inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, după caz, sesizat/sesizată de săvârşirea uneia dintre faptele care atrag anularea licenţei, în termen de 15 zile de la sesizare, efectuează cercetări şi stabileşte împrejurările comiterii faptei.
    (3) Actul de constatare a situaţiei care atrage anularea licenţei, documentele care au stat la baza constatării, originalul licenţei de funcţionare şi raportul unităţii de poliţie privind propunerea de anulare a licenţei se înaintează Inspectoratului General al Poliţiei Române, care se pronunţă în termen de 10 zile de la data sesizării.
    (4) În cazurile prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. c) şi d) din Lege, anularea licenţei se dispune după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare a făptuitorului.
    (5) Măsura anulării licenţei se comunică societăţii specializate de pază şi protecţie în cauză, inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti care a făcut propunerea, Serviciului Român de Informaţii, precum şi oficiului registrului comerţului pe raza căruia funcţionează societatea, pentru înscrierea menţiunii.
    (6) Măsura anulării licenţei de funcţionare poate fi atacată în justiţie, potrivit legii, de către societatea sancţionată, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti societatea specializată de pază şi protecţie beneficiază de toate drepturile privind încheierea de contracte de servicii şi angajarea de personal.
    (7) Măsura anulării licenţei de funcţionare a societăţii specializate de pază şi protecţie se publică pe pagina web a Inspectoratului General al Poliţiei Române.
    ART. 38
    (1) La cererea conducătorului societăţii specializate, precum şi în situaţia în care licenţa nu este reînnoită, Inspectoratul General al Poliţiei Române actualizează în mod corespunzător informaţiile din Registrul naţional al societăţilor licenţiate.
    (2) Cererea prevăzută la alin. (1) se depune la inspectoratul de poliţie judeţean, respectiv la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia societatea specializată de pază şi protecţie îşi are sediul social sau la Inspectoratul General al Poliţiei Române, împreună cu originalul licenţei.
    ART. 39
    În situaţia pierderii, distrugerii sau furtului licenţei de funcţionare, organele de poliţie eliberează, la cerere, un duplicat al acesteia.
    ART. 40
    Modelul licenţei de funcţionare este prevăzut în anexa nr. 4.

    CAP. III
    Selecţia, atestarea, angajarea, pregătirea şi dotarea personalului de pază şi gardă de corp

    SECŢIUNEA 1
    Selecţia, atestarea şi angajarea personalului de pază şi gardă de corp

    ART. 41
    (1) Conducătorii unităţilor şi conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie au obligaţia încadrării personalului cu atribuţii de pază sau gardă de corp doar din rândul persoanelor care îndeplinesc condiţiile privind pregătirea profesională şi atestarea, prevăzute la art. 41 alin. (1) din Lege, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 40 alin. (3) din Lege.
    (2) În vederea angajării în condiţiile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Lege, persoanele care îndeplinesc condiţiile legale dau o declaraţie pe propria răspundere cu privire la faptul că nu au mai fost angajate ca personal de pază sau gardă de corp.
    (3) Pentru obţinerea avizului Serviciului Român de Informaţii, unităţile prevăzute la art. 40 alin. (2) din Lege înaintează acestei instituţii adresa de solicitare a avizului însoţită de copia certificată a documentelor de identitate pentru fiecare persoană angajată în vederea executării serviciului de pază. Neacordarea avizului de către Serviciul Român de Informaţii nu se motivează în situaţia în care este fundamentată pe date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a României.
    ART. 42
    Verificarea cunoaşterii limbii române de către cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European se face de către angajator pe baza unui interviu şi a unei probe scrise.
    ART. 43
    Certificatul de competenţe profesionale prevăzut la art. 41 alin. (5) din Lege se obţine la cerere şi este eliberat de centrele de evaluare a competenţelor profesionale autorizate conform legii şi cuprinde întreaga arie ocupaţională.
    ART. 44
    (1) Ocupaţia de bază în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor şi gardă de corp este “agent de securitate” şi se dobândeşte prin absolvirea cursului de calificare de bază “agent de securitate” şi promovarea examenului în acest sens.
    (2) Poliţiştii care fac parte din comisiile de examinare constituite potrivit dispoziţiilor art. 41^1 din Lege sunt selectaţi din rândul celor cu experienţă de minimum 2 ani în domeniul sistemelor de securitate.
    (3) Tematica programelor de formare profesională de bază şi perfecţionare este prevăzută în anexa nr. 5.
    (4) Pentru a îmbunătăţi cunoştinţele acumulate anterior, angajatorii sunt obligaţi să asigure pregătirea continuă a personalului de execuţie până la şeful de tură inclusiv, în limita a cel puţin 20 de ore anual, prin furnizori de formare profesională autorizaţi, în baza tematicii-cadru stabilite anual de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări. Răspunderea pentru desfăşurarea pregătirii continue revine conducătorului societăţii sau, după caz, responsabilului cu pregătirea din cadrul societăţii.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    (5) Personalul de pază care a absolvit până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice cursul de calificare pentru ocupaţia de agent pază şi ordine – cod nomenclator 5169.1.1 este asimilat absolvenţilor cursului de calificare profesională de bază.
    ART. 45
    Pentru ocupaţiile agent control acces, agent de securitate incinte, agent gardă de corp, agent de intervenţie pază şi ordine şi agent transport valori se organizează cursuri de specializare, la care pot participa doar absolvenţii cursului de calificare de bază.
    ART. 46
    (1) Copia procesului-verbal prin care se constată contravenţia prevăzută la art. 60 lit. e) din Lege, pentru încălcarea de către personalul de pază ori gardă de corp a obligaţiilor şi atribuţiilor prevăzute la art. 48-50 din Lege, se înaintează de către organul din care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana sancţionată.
    (2) Unităţile de poliţie prevăzute la alin. (1) ţin evidenţa sancţiunilor contravenţionale care impun retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp şi au obligaţia de a se sesiza din oficiu cu privire la îndeplinirea condiţiilor de retragere a atestatului prevăzute de lege.
    (3) Retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp se dispune de către conducerea inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana sancţionată, după caz, pe baza:
    a) actului prin care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru o infracţiune în legătură cu serviciul sau o infracţiune cu intenţie;
    b) procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii contravenţionale neatacat cu plângere în termenul legal sau, după caz, a hotărârii judecătoreşti irevocabile prin care s-a soluţionat plângerea împotriva procesului-verbal;
    c) documentelor ce atestă pierderea aptitudinilor fizice sau de declarare a iresponsabilităţii.
    (4) Măsura retragerii atestatului se înscrie în baza de date informatizată şi este comunicată în termen de 10 zile unităţii angajatoare, persoanei în cauză şi emitentului atestatului.
    ART. 47
    Certificatul de absolvire pentru ocupaţia “manager de securitate” se eliberează de către furnizorii de formare profesională autorizaţi potrivit legii, după absolvirea cursurilor de specializare organizate pe baza unei tematici-cadru stabilite de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări.
    ART. 48
    În situaţia pierderii, distrugerii sau furtului atestatului, organele de poliţie eliberează, la cerere, un duplicat al acestuia.
    ART. 49
    Modelul atestatului profesional este prevăzut în anexa nr. 6A.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Dotarea şi folosirea însemnelor şi a mijloacelor de apărare

    ART. 50
    (1) Angajatorii au obligaţia dotării personalului de pază şi gardă de corp cu ecusoane de identificare, potrivit art. 43 din Lege.
    (2) Cu excepţia situaţiei în care personalul de pază şi gardă de corp nu deţine atestat profesional, fiind angajat în condiţiile art. 41 alin. (2), în ecusonul de identificare se menţionează seria şi numărul atestatului profesional.
    (3) Ecusonul se poartă în partea stângă superioară a uniformei, la vedere, asigurând vizibilitatea datelor de identificare.
art. 4, lit. a) amendă de la 100 lei la 300 lei
    (4) Modelul ecusonului de identificare este prevăzut în anexa nr. 6B.
    ART. 51
    Mijloacele din dotare pot fi folosite, în condiţiile legii, în caz de legitimă apărare sau stare de necesitate, precum şi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor, a avutului public şi privat şi oprirea acţiunilor violente ale elementelor turbulente.
    ART. 52
    (1) Personalul de pază şi gardă de corp, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi dotat cu arme de foc, în condiţiile legii, bastoane din cauciuc sau tip tomfe, spray iritant-lacrimogen, dispozitive cu electroşocuri omologate şi certificate de instituţii abilitate, precum şi mijloace de comunicaţii.
    (2) Pentru asigurarea pazei şi securităţii obiectivelor păzite, personalul de pază poate fi dotat cu animale de serviciu, respectiv cai şi câini, special dresaţi şi antrenaţi, conform prevederilor planului de pază şi/sau regulamentului de organizare şi funcţionare al societăţii specializate de pază şi protecţie.
    (3) Este interzisă dotarea personalului de pază sau gardă de corp ori folosirea de către acesta a cagulelor, măştilor pentru acoperirea feţei sau a cătuşelor metalice.
art. 4, lit. a) amendă de la 100 lei la 300 lei
    (4) Sunt interzise montarea sau folosirea de mijloace de semnalizare luminoasă ori acustică, precum şi inscripţionarea, contrar prevederilor legale, a autovehiculelor utilizate de personalul societăţilor specializate de pază şi protecţie.
art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
    ART. 53
    (1) Bastoanele din cauciuc sau tip tomfe pot fi folosite atunci când procedeele de luptă corp la corp nu au dat rezultatele scontate ori mijloacele de atac ale agresorilor nu pot fi anihilate în alt mod.
    (2) Sunt interzise dotarea personalului de pază şi gardă de corp, precum şi folosirea de către acesta a bastoanelor confecţionate din alte materiale decât cauciucul.
art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
    ART. 54
    Pentru împiedicarea şi oprirea acţiunii persoanelor agresive care atacă personalul de pază şi gardă de corp sau alte persoane pot fi folosite spray-urile lacrimogene de mică capacitate, de maximum 100 ml.

    CAP. IV
    Paza transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi a transporturilor cu caracter special

    ART. 55
    (1) Transportul bunurilor şi valorilor, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, bijuterii, metale şi pietre preţioase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate.
    (2) Prin mijloace de transport anume destinate se înţelege:
    a) autovehicule blindate şi semiblindate care, prin construcţie, dotare şi exploatare, au rolul de a asigura rezistenţa la acţiunea armelor de foc pentru protecţia personalului însoţitor şi rezistenţa la efracţie a compartimentului de valori;
    b) autovehicule special amenajate având compartimentul de valori rezistent la efracţie, fixat de caroserie şi prevăzut cu încuietori acţionate din panoul de control al conducătorului auto.
    ART. 56
    (1) Autovehiculele blindate sunt autovehicule care au protecţie prin blindaj pentru compartimentele destinate personalului şi valorilor. Aceste autospeciale trebuie atestate de un certificat în care se menţionează clasele de rezistenţă la acţiunea armelor de foc, având cel puţin FB3 pentru blindaj, respectiv BR3 pentru geamuri, iar clasa de rezistenţă la efracţie a compartimentului de valori de cel puţin nivel 3, conform standardelor europene aplicabile.
    (2) Autovehiculele semiblindate au protecţie prin blindaj pentru compartimentele destinate personalului, având clasele de rezistenţă sub clasele prevăzute la alin. (1), atestate de un certificat.
    (3) Compartimentul de valori al autovehiculelor blindate şi semiblindate este prevăzut cu o singură uşă, care este asigurată cu închidere centralizată a maşinii şi cu două încuietori mecanice sigure.
    (4) Certificarea elementelor folosite la blindajul autovehiculelor prevăzute la alin. (1) se realizează de un organism abilitat în acest sens.
    ART. 57
    (1) Derularea transporturilor bunurilor şi valorilor se realizează cu respectarea următoarelor cerinţe minime:
    a) transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare de peste 500.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate şi se realizează, după caz, cu jandarmi sau agenţi ai unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc letale, în condiţiile legii;
art. 4, lit. e) amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei
    b) transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare cuprinsă între 100.000 şi 500.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate sau semiblindate şi se realizează, după caz, cu jandarmi ori agenţi ai unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc letale, în condiţiile legii;
art. 4, lit. d) amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei
    c) transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare cuprinsă între 10.000 şi 100.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate, semiblindate sau special amenajate, însoţite cu personal de pază propriu calificat şi atestat ori agenţi ai unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc, în condiţiile legii.
art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
    (2) Pentru bunurile şi valorile în cuantum de sub 10.000 euro sau echivalentul în lei nu este obligatorie organizarea transportului de valori, în condiţiile legii.
    (3) Pentru acoperirea riscurilor la pierdere, furt sau distrugere a valorilor transportate, transportatorul ori beneficiarul contractului de transport, potrivit înţelegerii dintre părţi, trebuie să deţină poliţă de asigurare valabilă în raport cu bunurile sau valorile transportate.
art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
    ART. 58
    (1) Planul de pază al transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi al transporturilor cu caracter special cuprinde în anexă traseele şi adresele sediilor la/de la care se predau/preiau bunurile sau valorile monetare.
    (2) În cazul în care adresele sediilor prevăzute la alin. (1) suferă modificări ori se adaugă puncte de colectare/remitere, actualizarea planului se face prin depunerea anexelor refăcute la unitatea de poliţie care a avizat planul de pază.
    (3) Modificările prevăzute la alin. (2) se notifică unităţii de poliţie care a avizat planul de pază al transportului, înainte să devină operabile.
    ART. 59
    (1) Planul de pază al transportului cuprinde elementele prevăzute la art. 26 alin (2) din Lege şi se depune la unitatea teritorială de poliţie, cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii activităţii de transport.
    (2) Actualizarea planului de pază al transportului se face numai în situaţia modificării dispozitivului de pază sau a regulilor de efectuare a pazei, precum şi în cazul schimbării prestatorului ori a autovehiculelor prevăzute în planul de pază.
    ART. 60
    (1) Unitatea de poliţie competentă teritorial analizează planul de pază al transporturilor şi acordă avizul de specialitate în cel mult 15 zile de la data înregistrării solicitării.
    (2) Avizul poliţiei pentru planul de pază se retrage când nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza acordării.
    ART. 61
    (1) În vederea asigurării securităţii personalului şi a valorilor transportate, autovehiculele blindate şi semiblindate se echipează cu dispozitive tehnice de pază, localizare şi supraveghere, precum şi sisteme de alarmare şi de comunicaţii care să asigure legătura cu dispeceratul de monitorizare şi alertare a poliţiei sau jandarmeriei, după caz.
    (2) Autovehiculele special amenajate se dotează cu dispozitive tehnice de pază şi alarmare pe compartimentul de valori, precum şi cu mijloace de comunicaţii, iar sistemul de alarmă se conectează la un centru de monitorizare şi intervenţie avizat de poliţie.
    (3) Prin monitorizare se înţelege posibilitatea tehnică de stabilire, în orice moment, a poziţiei autospecialei şi a direcţiei de deplasare şi de semnalare a stării de pericol în caz de necesitate, precum şi de înregistrare a parametrilor vectorilor de deplasare.
    (4) Monitorizarea şi localizarea autovehiculelor de transport blindate şi semiblindate se fac prin dispecerat cu operator care deserveşte o platformă tehnică special destinată.
    ART. 62
    Pentru protecţia bancnotelor transportate pot fi folosite soluţii alternative care asigură posibilitatea de neutralizare a acestora în caz de efracţie sau la deschidere neautorizată şi descurajarea agresării personalului însoţitor.
    ART. 63
    (1) Personalul care asigură paza transportului de valori se dotează cu arme de foc şi, după caz, cu bastoane din cauciuc sau tip tomfe, spray-uri iritant-lacrimogene, precum şi mijloace de protecţie individuală.
    (2) Mijloacele din dotarea efectivă se stabilesc în funcţie de bunurile şi valorile transportate, prin planul de pază.
    (3) Membrii echipajului unui vehicul care nu este blindat, dar care este amenajat şi utilizat pentru transportul bancnotelor, bijuteriilor sau metalelor preţioase se dotează cu mijloace de protecţie individuală, de autoapărare şi intervenţie.
    ART. 64
    În cazul transporturilor produselor cu caracter special efectuate cu 3 sau mai multe autovehicule de transport, precum şi în cazul transporturilor de materii nucleare ori radioactive, unităţile de jandarmi pun la dispoziţie, contra cost, autovehicule inscripţionate şi dotate cu mijloace de semnalizare acustică şi luminoasă.
    ART. 65
    (1) Vagoanele care transportă produse cu caracter special se dotează cu dispozitive tehnice de pază şi alarmare conectate la vagonul corp de gardă.
    (2) Vagonul corp de gardă trebuie să asigure condiţii de siguranţă şi dotare pentru odihnă, igienă, încălzire, iluminare, servirea mesei, depozitarea armamentului, muniţiei şi mijloacelor de protecţie şi intervenţie.
    (3) Navele de transport al produselor cu caracter special şi cele destinate transportului efectivelor de jandarmi se prevăd cu sisteme de localizare, echipamente de navigaţie pe timp de noapte cu radar, sondă cu ultrasunete, dispozitive optice în infraroşu, dispozitive acustice de semnalizare.
    (4) Navele destinate transportului efectivelor de jandarmi trebuie să asigure viteze de deplasare mai mari decât cele ale eşalonului de transport.
    ART. 66
    (1) Transportul valorilor monetare aparţinând unităţilor se poate efectua fără utilizarea mijloacelor de transport, în mod excepţional, numai pentru valorile prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. c), atunci când nu este posibilă realizarea acestuia cu mijloacele de transport prevăzute de lege, în următoarele cazuri:
    a) valorile monetare sunt transferate în acelaşi imobil sau complex comercial;
    b) locurile de depozitare sau distribuire sunt situate la o distanţă de până la 300 metri.
    (2) Pentru efectuarea transportului valorilor în condiţiile prevăzute la alin. (1) se asigură protecţia persoanei cu personal de pază dotat cu mijloace de protecţie şi autoapărare sau folosirea genţilor securizate de transport certificate, prevăzute cu sisteme de neutralizare a bancnotelor.
    (3) Pentru protecţia factorilor poştali aflaţi în serviciul de distribuire a unor sume de bani, conducerea companiei are obligaţia să asigure dotarea necesară care să prevină sustragerea bancnotelor deţinute, prin sistemele prevăzute la alin. (2) sau alte măsuri similare pentru descurajarea agresiunilor asupra personalului de serviciu.
art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei

    CAP. V
    Sisteme tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei

    SECŢIUNEA 1
    Mijloace de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei

    ART. 67
    (1) Asocierea măsurilor şi a mijloacelor de siguranţă prin introducerea mijloacelor mecanofizice de protecţie şi a sistemelor de detecţie, supraveghere şi alarmare se face în baza analizei de risc la efracţie, elaborată în condiţiile art. 2.
    (2) Deţinătorul sistemelor de supraveghere are obligaţia afişării în unitate a unor semne de avertizare cu privire la existenţa acestora.
art. 4, lit. a) amendă de la 100 lei la 300 lei
    (3) Conducătorii unităţilor au obligaţia folosirii mijloacelor de protecţie mecanofizică şi a echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate conform standardelor europene sau naţionale în vigoare de către organisme acreditate din ţară ori din statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    (4) Beneficiarul subsistemului de televiziune cu circuit închis are obligaţia punerii la dispoziţia organelor judiciare, la solicitarea scrisă a acestora, a înregistrărilor video şi/sau audio în care este surprinsă săvârşirea unor fapte de natură penală.
art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
    ART. 68
    (1) Sunt supuse avizării poliţiei proiectele sistemelor de alarmare destinate următoarelor categorii de obiective:
    a) unităţi de interes strategic şi obiective aparţinând infrastructurilor critice;
    b) unităţi sau instituţii de interes public;
    c) instituţii de creditare, unităţi poştale, puncte de schimb valutar, case de amanet, unităţi profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase;
    d) magazine de arme şi muniţii;
    e) staţii de comercializare a carburanţilor/combustibililor;
    f) săli de exploatare a jocurilor de noroc;
    g) centre de procesare;
    h) casierii furnizori şi servicii de utilităţi;
    i) obiective industriale;
    j) depozite;
    k) instalaţii tehnologice.
    (2) Proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, întreţinerea şi utilizarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se fac cu respectarea normelor tehnice prevăzute în anexa nr. 7.
    ART. 69
    (1) Proiectul sistemului de alarmare se depune de către beneficiar spre avizare la inspectoratele judeţene de poliţie ori la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căreia se află obiectivul, înainte de începerea lucrărilor de execuţie.
    (2) Avizul proiectului se acordă de personalul de specialitate al poliţiei, în termen de 15 zile de la depunere, în următoarele situaţii:
    a) sunt îndeplinite cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1;
    b) componenţa, calitatea şi funcţionalitatea sistemelor asigură detecţia pătrunderii neautorizate, supravegherea şi înregistrarea video, precum şi transmiterea la distanţă a semnalelor tehnice şi de alarmare;
    c) proiectul sistemului de alarmare a fost elaborat cu respectarea condiţiilor prevăzute în anexa nr. 7.
    ART. 70
    (1) Proiectele sistemelor de alarmare se elaborează de personalul tehnic al societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, cu competenţe profesionale specifice, cu respectarea cerinţelor din prezentele norme metodologice şi a normativelor tehnice specifice.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    (2) La întocmirea proiectului, personalul tehnic de specialitate este obligat să prevadă doar componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate în conformitate cu standardele naţionale sau europene de profil şi în concordanţă cu gradul de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului protejat.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    (3) Proiectantul sistemului de securitate răspunde pentru respectarea prezentelor norme metodologice în faza de proiect, iar societatea care instalează sistemul de securitate este răspunzătoare de implementarea şi respectarea proiectului de execuţie.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    (4) Orice modificare în faza de instalare a sistemului de securitate se face după consultarea proiectantului sistemului de securitate, iar ulterior punerii în funcţiune a sistemului, după consultarea unui proiectant autorizat.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    ART. 71
    (1) Modificarea sistemului prin suplimentarea de echipamente ori înlocuirea de componente, care nu afectează cerinţele iniţiale, se materializează prin actualizarea proiectului cu fişe modificatoare ori prin completarea manuală pe proiectul existent, în cazul unor modificări minore, certificate de proiectant.
    (2) Modificările prevăzute la alin. (1) nu sunt supuse avizului poliţiei.
    (3) Modificarea sistemului prin diminuarea componentelor prevăzute în proiectul avizat de către poliţie se supune unui nou aviz.
    ART. 72
    Participarea specialistului poliţiei la punerea în funcţiune a sistemelor de alarmare se face la cererea beneficiarului, pentru aplicaţiile avizate.
    ART. 73
    (1) Elementele de protecţie mecanofizică destinate asigurării securităţii la efracţie a valorilor pot fi folosite dacă acestea deţin documente de certificare a conformităţii cu standardele europene sau naţionale de profil, care să ateste clasa de rezistenţă la efracţie la atac manual ori de rezistenţă la acţiunea armelor de foc.
    (2) Nivelul de rezistenţă al acestor produse se aliniază în funcţie de valorile protejate, conform anexei nr. 1.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Licenţierea şi funcţionarea societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei. Reînnoirea licenţei

    ART. 74
    Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei sunt societăţi comerciale care au înscris ca obiect de activitate unul sau mai multe dintre următoarele coduri CAEN: 4321, 7112 sau 8020, au un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat şi au dobândit dreptul de a presta serviciile prevăzute de Lege, conform licenţei acordate de Inspectoratul General al Poliţiei Române.
    ART. 75
    În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin conducător al unei unităţi specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei se înţelege administratorul societăţii comerciale, preşedintele consiliului de administraţie, directorul general ori executiv cu atribuţii în domeniul proiectării, instalării sau întreţinerii sistemelor tehnice de securitate.
    ART. 76
    (1) În vederea obţinerii licenţei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei şi/sau servicii privind sistemele de securizare, reprezentantul legal al societăţii depune la inspectoratul de poliţie judeţean competent sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe bază de opis, următoarele documente:
    a) documentele prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a), f), g) şi h);
    b) regulamentul de organizare şi funcţionare, care cuprinde: organigrama societăţii comerciale, din care să rezulte organizarea activităţii în domeniul pentru care se cere licenţierea, mijloacele tehnice din dotare şi procedurile de lucru specifice activităţii pentru care se solicită licenţierea sau, atunci când există implementat un sistem de management al calităţii, procedurile de lucru pentru domeniul în care se solicită licenţierea;
    c) documente privind dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 20 alin. (10) din Lege de către conducătorul societăţii.
    (2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. c), necesare acordării avizului prevăzut de art. 20 alin. (9) din Lege, sunt:
    a) documentele prevăzute la art. 25 alin. (2) lit. a)-c);
    b) copie certificată de pe certificatul de competenţe pentru ocupaţia “proiectant sisteme de securitate”, “inginer sisteme de securitate” ori “tehnician sisteme de securitate”;
    c) declaraţie pe propria răspundere cu privire la cunoaşterea obligaţiei păstrării confidenţialităţii datelor şi informaţiilor obţinute în procesul muncii, potrivit art. 32 din Lege.
    ART. 77
    Prevederile art. 25 alin. (3) şi (4), art. 26 şi 27 se aplică în mod corespunzător.
    ART. 78
    (1) Societăţile comerciale licenţiate sau autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul sistemelor electronice de securitate într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European au obligaţia notificării Inspectoratului General al Poliţiei Române la semnarea contractului cu derulare în totalitate sau în parte pe teritoriul României, iar începerea execuţiei se face după obţinerea acordului autorităţii.
    (2) În cazul în care societatea comercială prevăzută la alin. (1) nu deţine licenţa sau autorizaţia prevăzută la alin. (1), aceasta trebuie să urmeze procedurile de licenţiere prevăzute de legislaţia din România.
    (3) Documentaţia de notificare cuprinde: datele de identificare ale persoanei juridice şi ale conducătorului societăţii comerciale prevăzute la alin. (1), autorizaţia sau licenţa deţinută, autoritatea emitentă care să facă dovada abilitării.
    ART. 79
    Licenţierea persoanelor fizice autorizate în baza actelor normative care stabilesc organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice se realizează în aceleaşi condiţii precum cele prevăzute pentru societăţile comerciale.
    ART. 80
    Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei pot presta serviciile licenţiate dacă conducătorul acestora deţine avizele poliţiei şi Serviciului Român de Informaţii, iar personalul tehnic de specialitate este calificat şi avizat pentru activităţile respective. Avizul negativ al Serviciului Român de Informaţii nu se motivează în situaţia în care este fundamentat pe date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a României.
    ART. 81
    Conducătorii societăţilor specializate în sisteme de alarmare au obligaţia de a consemna în registrul special contractele încheiate, în termen de 5 zile de la încheierea acestora, în ordine cronologică.
    ART. 82
    Pentru verificarea lucrărilor executate, conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare trebuie să asigure controlul acestora prin personal desemnat.
    ART. 83
    În vederea evidenţierii lucrărilor executate, conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să înfiinţeze şi să asigure documentele specifice prevăzute în anexa nr. 2.
    ART. 84
    Semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, conducerea societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să informeze, în scris, inspectoratul de poliţie judeţean pe raza căruia îşi are sediul societatea sau, după caz, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti despre activităţile desfăşurate, conform modelului publicat pe pagina de web a Inspectoratului General al Poliţiei Române.
    ART. 85
    (1) Conducătorii şi personalul tehnic al societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare şi al mijloacelor de protecţie mecanofizice sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    (2) Personalul de conducere şi cel tehnic din cadrul societăţilor specializate care a încetat raporturile de serviciu nu are dreptul să intervină în sistemele executate de societate ori să divulge informaţiile referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    ART. 86
    La solicitarea beneficiarului, după îndeplinirea clauzelor contractuale, conducerea societăţii instalatoare a sistemului de alarmfare împotriva efracţiei sau care a asigurat mentenanţa acestuia are obligaţia predării în termen de 15 zile a tuturor codurilor valabile, a software-ului şi a documentaţiei aferente, pe bază de proces-verbal.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    ART. 87
    (1) Reînnoirea licenţelor de funcţionare a societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei se solicită cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.
    (2) În vederea reînnoirii licenţei de funcţionare, conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei are obligaţia depunerii, în termenul prevăzut la alin. (1), la inspectoratul judeţean de poliţie sau, după caz, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia îşi are sediul social a următoarelor documente:
    a) documentele prevăzute la art. 28 alin. (2), cu excepţia certificatului de înregistrare a mărcii la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
    b) certificatul de cazier judiciar pentru personalul tehnic angajat;
    c) declaraţie pe propria răspundere cu privire la contractele executate şi în derulare, încadrarea organigramei şi existenţa personalului de specialitate, precum şi dotarea tehnico-materială a societăţii.
    ART. 88
    Inspectoratul General al Poliţiei Române acordă reînnoirea licenţei numai dacă:
    a) societatea are unul dintre obiectele de activitate prevăzute la art. 74 şi se află în funcţiune;
    b) personalul tehnic este avizat şi are competenţe specifice în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei;
    c) societatea funcţionează la sediile declarate şi înregistrate;
    d) conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie este avizat şi îndeplineşte în continuare condiţiile stabilite la art. 20 alin. (10) din Lege;
    e) societatea deţine mijloacele tehnico-materiale în vederea desfăşurării activităţii pentru care a fost licenţiată;
    f) este respectat termenul de depunere a documentaţiei complete pentru solicitarea reînnoirii licenţei;
    g) se menţine avizul Serviciului Român de Informaţii;
    h) conducătorul societăţii a pus la dispoziţia organelor de poliţie competente documentele, datele şi informaţiile solicitate de acestea în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Lege sau de prezentele norme metodologice.
    ART. 89
    (1) Copia procesului-verbal prin care se constată şi se sancţionează nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (6) şi (7), art. 30 şi art. 34 alin. (2) din Lege se înaintează de către organul din care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială se află sediul social al societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei.
    (2) Prevederile art. 36-40 se aplică în mod corespunzător.

    CAP. VI
    Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei

    ART. 90
    (1) Societăţile specializate de pază şi protecţie, precum şi cele din domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei pot înfiinţa dispecerate de zonă pentru prestarea serviciilor de monitorizare şi intervenţie, cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Lege.
art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
    (2) Unităţile pot organiza dispecerate pentru monitorizarea unităţilor proprii, cu asigurarea programării sistemelor locale şi a intervenţiilor prin societăţile specializate în sisteme de alarmare, respectiv pază şi protecţie, cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Lege.
art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
    (3) Unităţile de jandarmi şi poliţia locală pot organiza dispecerate de monitorizare la care se conectează numai sistemele de alarmare din obiectivele asigurate cu pază de structura respectivă.
    (4) Conectarea şi programarea centralelor abonaţilor la staţia de dispecerizare a structurilor prevăzute la alin. (3), precum şi inspecţia tehnică periodică a echipamentelor monitorizate se fac de personalul tehnic al societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei.
    (5) Intervenţia la evenimente se realizează numai prin personal calificat al societăţilor specializate de pază şi protecţie, al Jandarmeriei Române sau al poliţiei locale, potrivit competenţelor.
    ART. 91
    Prin asigurarea serviciilor de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se înţelege:
    a) realizarea conexiunii sistemului de alarmare aflat în obiectiv cu o staţie de dispecerizare care asigură recepţionarea semnalelor furnizate de centrala de alarmă a sistemului local şi interogarea stării sistemului local;
    b) verificarea periodică a conexiunii cu obiectivul;
    c) preluarea cu operativitate a semnalelor recepţionate de către operatorii staţiei de dispecerizare şi verificarea veridicităţii alarmei prin dirijarea la faţa locului a echipajelor de intervenţie sau prin verificare tehnică de la distanţă;
    d) sesizarea autorităţilor competente în funcţie de situaţie, când s-a stabilit că autorii au săvârşit fapte penale ori contravenţionale;
    e) asigurarea mentenanţei periodice a sistemului de alarmă, a sistemului de transmitere a alarmei şi a centrului de monitorizare;
    f) asigurarea intervenţiilor tehnice pentru eliminarea disfuncţionalităţilor echipamentelor tehnice.
    ART. 92
    În funcţionare, dispeceratele de monitorizare asigură preluarea directă a semnalelor de la sistemele conectate, verificarea şi alertarea echipajelor de intervenţie, astfel încât să fie respectaţi timpii contractuali asumaţi şi cei maximali stabiliţi prin prezentele norme metodologice.
art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
    ART. 93
    (1) Pentru a dobândi dreptul de a presta servicii de monitorizare şi intervenţie, operatorii economici trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să deţină staţia de dispecerizare necesară recepţionării semnalelor de la sistemele abonaţilor, în conformitate cu standardele europene sau naţionale în vigoare;
    b) să aibă personal angajat şi avizat pentru asigurarea serviciului permanent al dispeceratului;
    c) să dispună de un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat care să corespundă standardelor europene sau naţionale în vigoare în privinţa organizării şi funcţionării unui centru de monitorizare şi recepţie a alarmelor;
    d) să deţină echipamentele de comunicaţii şi canal de date tip voce în conexiune on-line cu echipajele mobile de intervenţie;
    e) să deţină autoturismele şi să aibă agenţi de intervenţie pază şi ordine pentru verificarea alarmelor şi intervenţia la evenimente;
    f) să deţină tehnica necesară pentru înregistrarea convorbirilor operatorului-dispecer cu echipajele, beneficiarul şi autorităţile, precum şi pentru stocarea acestora pe o perioadă de 30 de zile;
    g) să deţină poliţă de asigurare valabilă pentru acoperirea riscului privind activitatea de monitorizare şi intervenţie;
    h) să aibă proceduri de lucru asumate prin regulamentul de organizare şi funcţionare al dispeceratului.
    (2) Pentru avizarea regulamentului de organizare şi funcţionare, solicitantul trebuie să depună la inspectoratul judeţean de poliţie competent teritorial documentaţia prin care să facă dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), iar, cu ocazia verificărilor efectuate de poliţişti la locul de funcţionare, să facă dovada existenţei lor.
    ART. 94
    Societatea care asigură serviciile de monitorizare şi beneficiarul au obligaţia de a lua măsuri pentru preîntâmpinarea următoarelor situaţii:
    a) sesizarea în mod eronat a autorităţilor pentru intervenţia la obiectivele monitorizate;
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    b) nesesizarea efracţiei sau a stării de pericol ori sesizarea tardivă, din motive imputabile societăţii prestatoare sau beneficiarului;
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    c) declanşarea de alarme false repetate datorată neasigurării condiţiilor de exploatare şi mentenanţă corespunzătoare a sistemelor de alarmă.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    ART. 95
    Avizul dat regulamentului de organizare şi funcţionare al dispeceratului se retrage când nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza acordării acestuia.
    ART. 96
    Prestatorii serviciilor de monitorizare şi operatorii economici care au organizat dispecerat de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei au obligaţia transmiterii semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, a unor informări cu privire la activităţile desfăşurate către unitatea de poliţie competentă teritorial, conform modelului difuzat de poliţie.
    ART. 97
    Prestatorii serviciilor de monitorizare şi operatorii economici au obligaţia de a asigura timpii de intervenţie asumaţi contractual, fără a depăşi 15 minute în localităţile urbane, respectiv 30 de minute în cele rurale, şi de a lua, până la intervenţia organelor judiciare, primele măsuri necesare conservării urmelor infracţiunii şi a mijloacelor materiale de probă.
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    ART. 98
    (1) Dispozitivul echipelor de intervenţie se dimensionează în funcţie de numărul de abonaţi, repartizarea şi dispersia acestora, pentru asigurarea timpilor stabiliţi.
    (2) Repartizarea echipajelor mobile de intervenţie pe abonaţi şi zone se face prin anexe la regulamentul de organizare şi funcţionare al dispeceratului de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei.

    CAP. VII
    Dispoziţii finale

    ART. 99
    (1) Cu ocazia controalelor efectuate de poliţie pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind măsurile de asigurare a securităţii unităţilor, personalul abilitat pentru efectuarea controlului încheie un proces-verbal de constatare, în care se înscriu măsurile şi termenele de remediere a deficienţelor.
    (2) La stabilirea termenelor de remediere a deficienţelor constatate cu ocazia unui control, organele de poliţie au în vedere volumul şi natura măsurilor care trebuie întreprinse pentru intrarea în legalitate a unităţii respective; termenele stabilite pentru remedierea deficienţelor nu pot depăşi 60 de zile şi pot fi prelungite, la solicitarea unităţilor controlate prevăzute la art. 2 alin. (1) din Lege, pentru motive întemeiate, cu cel mult 30 de zile.
    (3) Controalele care vizează verificarea măsurilor de securitate a unităţilor se efectuează prin personal de specialitate, pe baza unor delegaţii nominale cu durată şi tematică determinate, aprobate de conducerea unităţii de poliţie.
    (4) Conducătorii unităţilor răspund de soluţionarea în termen a măsurilor stabilite în procesul-verbal prevăzut la alin. (1).
art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
    ART. 100
    Anexele nr. 1-5, 6A, 6B şi 7 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

    ANEXA 1
    la normele metodologice

                    Cerinţe minimale de securitate, pe zone
                      funcţionale şi categorii de unităţi

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    (1) Conducătorii unităţilor deţinătoare de bunuri şi valori au obligaţia de a identifica şi stabili zonele funcţionale, corespunzător activităţii desfăşurate, şi de a adopta măsuri necesare asigurării protecţiei vieţii, integrităţii persoanelor şi siguranţei valorilor.
    (2) Zonele funcţionale pentru care este necesară adoptarea unor măsuri de securitate sunt:
    a) zona de acces în unitate şi zona perimetrală;
    b) zona de tranzacţionare;
    c) zona de depozitare;
    d) zona de expunere;
    e) zona de transfer;
    f) zona de procesare;
    g) zona echipamentelor de securitate;
    h) zona de tranzacţii cu automate bancare.
    ART. 2
    (1) Prin zona de acces în unitate se înţelege locul amenajat cu elemente de închidere nestructurale destinate intrării sau ieşirii persoanelor. Căile de acces pot fi dedicate clienţilor, angajaţilor, transferului valorilor sau mixte. Zona perimetrală reprezintă limita fizică a construcţiei, constituită din elemente fixe sau mobile, cum ar fi: pereţi, vitraje sau ferestre.
    (2) Zona de tranzacţionare reprezintă spaţiul în care operatorii manipulează valorile monetare sau bunurile în relaţia cu clienţii.
    (3) Zona de depozitare reprezintă spaţiul special amenajat pentru păstrarea în siguranţă a valorilor monetare ori a bunurilor.
    (4) Zona de expunere reprezintă spaţiul amenajat pentru prezentarea către public, în condiţii de siguranţă, a bunurilor sau valorilor.
    (5) Zona de transfer reprezintă spaţiile prin care se vehiculează valorile între locul de depozitare şi alte zone interioare sau exterioare în cazul transportului.
    (6) Zona de procesare reprezintă spaţiul special destinat şi amenajat pentru prelucrarea, numărarea şi pregătirea pentru depozitare, alimentarea automatelor bancare sau transport al valorilor monetare.
    (7) Zona echipamentelor de securitate reprezintă spaţiul restricţionat accesului persoanelor neautorizate, destinat amplasării, funcţionării sau monitorizării unor astfel de echipamente.
    (8) Zona de tranzacţii cu automate bancare reprezintă spaţiul în care clienţii pot face operaţiuni cu numerar prin intermediul unui automat bancar, care nu presupune existenţa unui operator.
    ART. 3
    (1) Structura subsistemului de alarmare la efracţie este alcătuită din: centrala de alarmă cu tastaturile de operare, elementele de detecţie, echipamentele de avertizare şi semnalizare şi alte componente specifice acestui tip de aplicaţii. Rolul funcţional al subsistemului este de a detecta pătrunderea în spaţiile protejate a persoanelor neautorizate şi de a sesiza stările de pericol din unitate.
    (2) Subsistemul de control al accesului cuprinde unitatea centrală, care gestionează punctele de control, unităţile de comandă, cititoarele, încuietorile sau dispozitivele electromagnetice de acţionare a uşilor, şi are rolul de restricţionare a accesului neautorizat în spaţiile protejate.
    (3) Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componenţă camerele video, echipamentele de multiplexare, stocare şi posibilitatea de vizualizare a imaginilor preluate, în vederea observării/recunoaşterii/identificării persoanelor.
    ART. 4
    Beneficiarii sistemelor avizate sunt obligaţi să încheie contracte de întreţinere periodică cu societăţi licenţiate, care să ateste funcţionarea sistemului conform parametrilor tehnici.
    ART. 5
    (1) Protecţia mecanofizică cuprinde elementele care asigură delimitarea fizică în scopul protejării vieţii şi integrităţii personalului operator sau restricţionării accesului neautorizat la valori.
    (2) Gradul de siguranţă/rezistenţă al elementelor de protecţie mecanofizice utilizate în unităţi se stabileşte proporţional cu cuantumul valorilor protejate şi nivelul de risc determinat, recomandându-se alegerea unei clase de nivel mediu, definită de standardele europene/naţionale de profil.
    ART. 6
    (1) Suprafeţele vitrate exterioare până la o înălţime de 3 metri trebuie să asigure rezistenţa la atacuri manuale, conform standardelor europene sau naţionale în domeniu, iar cele cu ferestre vor fi prevăzute cu gratii metalice care să asigure întârzierea pătrunderii în unitate ori se vor realiza cu deschidere limitată de maximum 10 cm.
    (2) Uşile exterioare trebuie să fie rezistente la atacuri manuale, în scopul întârzierii pătrunderii în unitate, având cel puţin clasa 1 de rezistenţă prevăzută de standardul european sau naţional în vigoare.
    (3) Operaţiunile cu numerar în zonele de tranzacţionare la unităţile financiar-bancare se pot efectua în spaţii amenajate, în care personalul este separat de clienţi prin elemente de protecţie rezistente la acţiunea armelor de foc şi sertar de preluare indirectă a valorilor, sau prevăzute cu seifuri/dulapuri de casierie cu deschidere temporizată ori prin maşini de reciclare a numerarului.
    (4) Seifurile/Dulapurile de casierie cu temporizare se utilizează prin programarea unor timpi de deschidere de minimum 10 minute pentru sertarul de depozitare a numerarului.
    (5) Automatele bancare, respectiv distribuitoarele automate de numerar, maşinile de schimb valutar, maşinile de reciclare a numerarului, şi maşinile, cum ar fi distribuitoarele de numerar destinate casierilor, se prevăd cu seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului. În mod similar, seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare trebuie să fie certificate, cu nivel de rezistenţă la efracţie determinat, şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului.

    CAP. II
    Cerinţe minime pe categorii de unităţi

    ART. 7
    Unităţile care nu efectuează operaţiuni cu numerar nu au obligaţia încadrării în cerinţele minime stabilite.
    ART. 8
    Cerinţele minime pentru unităţile de interes strategic şi obiectivele aparţinând infrastructurilor critice sunt următoarele:
    a) sistemul de alarmare la efracţie va asigura detecţie perimetrală la nivelul gardului de protecţie a obiectivului, pentru semnalarea pătrunderii neautorizate către personalul de pază aflat în serviciu;
    b) obiectivul se protejează prin asigurarea pazei fizice.
    ART. 9
    (1) Din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă, instituţiile de creditare din categoria băncilor trebuie să respecte prezentele cerinţe minimale de securitate.
    (2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să asigure protejarea căilor de acces în unitate, suprafeţelor vitrate exterioare, camerei tehnice şi a spaţiilor cu valori şi asigură semnalarea stărilor de pericol în zonele de lucru cu clienţii şi în spaţiile cu valori.
    (3) Subsistemul de detecţie a efracţiei se programează cu partiţii (arii virtuale) distincte pentru spaţiile cu valori, pentru a permite activarea inclusiv pe timpul programului şi utilizarea numai de către personalul autorizat al unităţii.
    (4) În situaţia existenţei pazei umane permanente, se programează partiţii pentru efectuarea serviciului de pază: uşa de acces, traseele de patrulare interioare şi accesul la grupul sanitar.
    (5) În cazul în care nu există pază fizică permanentă, sistemul de alarmare se conectează la un dispecerat de monitorizare şi intervenţie.
    (6) Zonele de depozitare se protejează prin folosirea detectorilor cu principii diferite de funcţionare.
    (7) Personalul de conducere şi cel din zonele de tranzacţionare trebuie să dispună de elemente de semnalare a stării de pericol la ameninţare, care transmit alarma în mod silenţios.
    (8) Pentru situaţiile de jaf se prevede un buton de panică, conectat pe zonă programată cu avertizare sonoră, care se va acţiona imediat după părăsirea locului faptei de către autor şi realizează semnalizarea optică în exteriorul unităţii a stadiului producerii evenimentului.
    (9) Sistemele de alarmare la efracţie aferente spaţiilor de depozitare a valorilor monetare trebuie să asigure dezactivarea temporizată şi folosirea codurilor de armare/dezarmare cu semnalarea stării de pericol (coduri duress) la distanţă în caz de ameninţare.
    (10) Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure restricţionarea accesului neautorizat cel puţin în spaţiile de manipulare a valorilor şi echipamentelor de securitate.
    (11) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zona de acces, atât din exterior, cât şi din interior, zona de lucru cu publicul, traseele de vehiculare şi acces în spaţiul de depozitare a valorilor, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile.
    (12) Imaginile înregistrate în zona de acces trebuie să asigure identificarea persoanelor, iar pentru celelalte zone să permită recunoaşterea.
    (13) Pentru asigurarea protecţiei mecanofizice a sediilor instituţiilor de creditare trebuie să se utilizeze elemente certificate pentru cel puţin clasa minimă de rezistenţă recomandată de standardele europene sau naţionale din domeniu, după cum urmează:
    a) uşile exterioare destinate transferului de valori trebuie să prezinte rezistenţă la efracţie şi să fie prevăzute cu sistemul de control al deschiderii din interior;
    b) la unităţile cu personal redus, expuse riscurilor de jaf, poate fi asigurat un acces controlat.
    ART. 10
    (1) Instituţiile de creditare din categoria organizaţiilor cooperatiste şi instituţiile financiare nebancare ce derulează activităţi cu numerar au obligaţia de a asigura securitatea personalului şi a valorilor monetare pe timpul manipulării, depozitării şi transportului.
    (2) Cerinţele pentru sistemele de securitate destinate acestor unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 9, cu excepţia celor menţionate la alin. (8)-(12) şi alin. (13) lit. b).
    ART. 11
    (1) Societăţile comerciale care au ca obiect de activitate schimbul valutar au obligaţia implementării prezentelor cerinţe minimale de securitate la punctele de schimb valutar.
    (2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure semnalizarea şi transmiterea la distanţă a stărilor de pericol, a pătrunderii prin efracţie în spaţiul protejat şi a forţării seifului.
    (3) Subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului, precum şi stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.
    (4) Este obligatorie conectarea sistemului de alarmare la un dispecerat de monitorizare, în cazul în care nu există instituită paza fizică permanentă.
    (5) Pereţii, uşa şi ghişeul compartimentului casierului trebuie să asigure protecţia la acţiunea armelor de foc şi preluarea indirectă a valorilor, iar valorile monetare se păstrează şi se depozitează conform plafoanelor stabilite, în seifuri certificate, cu grad de rezistenţă la efracţie determinat, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.
    (6) Accesul pe timpul programului de lucru în unităţi care au spaţiu de lucru cu publicul este permis prin controlul deschiderii uşii din interior, iar operaţiunile cu numerar se efectuează în condiţii de siguranţă, cu uşa ghişeului închisă şi asigurată.
    (7) Punctele de schimb valutar din incinta spaţiilor comerciale pot funcţiona fără amenajarea compartimentului blindat, cu condiţia folosirii seifului/dulapului de casierie cu temporizare şi a avertizării corespunzătoare.
    ART. 12
    (1) Asigurarea securităţii personalului, valorilor şi a bunurilor deţinute de casele de amanet, unităţile profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase ori magazinele de comercializare a armelor şi muniţiilor se realizează prin adoptarea prezentelor cerinţe minimale de securitate.
    (2) Cerinţele pentru sistemele de alarmare destinate acestor unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 11 alin. (2)-(4).
    (3) Valorile monetare şi/sau bunurile amanetate ori deţinute cu orice titlu se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform cerinţelor producătorului.
    (4) Bunurile destinate comercializării se expun pe timpul programului în spaţii delimitate prin vitraje şi elemente rezistente la atacuri manuale şi asigurate cu încuietori.
    ART. 13
    (1) Măsurile de securitate destinate unităţilor poştale trebuie să fie conforme cu prezentele cerinţe minimale de securitate.
    (2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să protejeze căile de acces în unitate şi spaţiile cu valori şi semnalează stările de pericol în zonele de lucru cu clienţii şi în spaţiile de depozitare a valorilor.
    (3) Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure restricţionarea accesului neautorizat cel puţin în spaţiile de depozitare a valorilor şi, după caz, în cele de manipulare.
    (4) La unităţile din localităţile urbane trebuie să se asigure preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului prin subsistemul de televiziune cu circuit închis, precum şi stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate vor avea calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.
    (5) În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie.
    (6) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri, case de bani sau dulapuri de securitate certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform cerinţelor producătorului, după caz.
    (7) Ghişeele pentru operaţiuni cu numerar se dotează cu seifuri/dulapuri de casierie cu temporizare, programate conform precizărilor prevăzute la art. 6 alin. (4), cu excepţia celor din mediul rural.
    ART. 14
    (1) În staţiile de comercializare a carburanţilor/combustibililor se asigură prezentele cerinţe minime de securitate.
    (2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi se protejează spaţiile cu valori.
    (3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de lucru cu numerar, de depozitare şi de la pompele de distribuţie, asigurând stocarea acestora pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară identificării numerelor autovehiculelor în zona pompelor, respectiv recunoaşterii persoanelor care acced în spaţiul staţiei.
    (4) În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.
    (5) Staţiile cu program permanent şi cele amplasate la periferia localităţii sau în zone izolate se dotează cu seif de depozitare, în care se pot introduce valori fără deschiderea uşii seifului, certificat, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, care trebuie ancorat de pardoseală ori perete, conform instrucţiunilor producătorului. Cheile seifului nu se ţin de către personalul de serviciu, aspect adus la cunoştinţa clienţilor prin afişarea semnalizării respective.
    ART. 15
    (1) În spaţiile comerciale cu suprafeţe mai mari de 500 mý măsurile de securitate adoptate trebuie să corespundă prezentelor cerinţe minimale de securitate.
    (2) Subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să asigure protejarea căilor de acces, a zonelor cu valori, locurilor de depozitare şi sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor.
    (3) Prin subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să se preia imagini din zonele caselor de marcat, intrărilor şi ieşirilor, spaţiilor de procesare, depozitare şi de transfer al valorilor, precum şi din spaţiile amenajate pentru parcare. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.
    (4) Pentru menţinerea ordinii interioare, pe perioada programului de lucru este obligatorie asigurarea pazei fizice.
    ART. 16
    (1) În sălile şi incintele de exploatare a jocurilor de noroc cu achitarea premiilor pe loc, exceptând spaţiile în care funcţionează mai puţin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru bingo în sistem TV, precum şi în spaţiile în care se desfăşoară activităţi conexe, care presupun încasarea taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de câştiguri, se asigură prezentele cerinţe minimale de securitate.
    (2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea spaţiilor cu valori.
    (3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de casierie, de depozitare a valorilor şi exteriorul intrării în unitate, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară pentru recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv.
    (4) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.
    (5) În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie.
    ART. 17
    (1) Casieriile furnizorilor de utilităţi se amenajează pentru a se asigura securitatea persoanelor şi a valorilor manipulate şi depozitate.
    (2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea spaţiilor cu valori.
    (3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de intrare, de lucru cu numerar, de depozitare a valorilor, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară pentru recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv.
    (4) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, fixate conform instrucţiunilor producătorului.
    (5) Operaţiunile cu numerar se desfăşoară potrivit cerinţelor prevăzute la art. 6 alin. (3).
    (6) În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie.
    ART. 18
    (1) Pentru asigurarea securităţii automatelor destinate tranzacţiilor cu numerar, indiferent de locul de amplasare, se vor respecta prezentele cerinţe minimale cu privire la securitatea electronică şi protecţia mecanofizică.
    (2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să semnaleze deschiderea neautorizată a uşilor automatului bancar şi acţiunea de forţare a acestuia.
    (3) Automatele bancare destinate tranzacţiilor cu numerar din sediile bancare trebuie să fie supravegheate video în zona clienţilor şi în zona destinată alimentării.
    (4) Sistemul de detecţie a efracţiei destinat protejării automatelor de tranzacţii cu numerar aflate în exteriorul sediilor bancare trebuie să fie conectat la un dispecerat de monitorizare avizat.
    (5) Operaţiunile de alimentare sau retragere a numerarului din automate se efectuează după asigurarea uşilor de acces în incintele în care funcţionează, fără prezenţa persoanelor neautorizate.
    ART. 19
    Pentru centrele de procesare a numerarului, măsurile de securitate vor cuprinde, suplimentar faţă de măsurile prevăzute la art. 9, paza fizică înarmată, protecţia mecanofizică şi supravegherea electronică perimetrală a imobilului şi obiectivului.

    ANEXA 2
    la normele metodologice

                Documentele specifice executării şi evidenţierii
     serviciului de pază prin forţe şi mijloace civile şi modelele acestora

    ART. 1
    În efectuarea serviciului de pază, personalul este obligat să consemneze, potrivit atribuţiilor care îi revin, activităţile desfăşurate, folosind următoarele documente:
    a) registrul buletinul posturilor;
    b) registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului, folosit la fiecare post de pază;
    c) registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului înarmat, folosit în posturile prevăzute cu pază înarmată;
    d) registrul de evidenţă a accesului persoanelor;
    e) registrul de evidenţă a accesului autovehiculelor, dacă este cazul;
    f) registrul de evidenţă a accesului pe căile ferate uzinale, dacă este cazul;
    g) registrul de evidenţă a mişcării armamentului păstrat la camera de armament;
    h) registrul de control;
    i) registrul de evenimente;
    j) registrul special pentru păstrarea evidenţei contractelor de prestări de servicii.
    ART. 2
    În situaţia utilizării sistemului de televiziune cu circuit închis pentru înregistrarea accesului autovehiculelor, registrul prevăzut la art. 1 lit. e) nu este obligatoriu. Perioada de stocare a imaginilor înregistrate este similară perioadei de păstrare a registrului.
    ART. 3
    Conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să înfiinţeze şi să completeze registrul special pentru păstrarea evidenţei contractelor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2k).
    ART. 4
    Societăţile specializate în sisteme de alarmare şi beneficiarii au obligaţia înfiinţării, completării şi păstrării la obiectiv a jurnalului de service al sistemului de alarmare împotriva efracţiei, utilizând modelul prevăzut în anexa nr. 2l).
    ART. 5
    Modelele documentelor specifice folosite în serviciul de pază sunt prevăzute în anexele nr. 2a)-2l).
    ART. 6
    Anexele nr. 2a)-2l) fac parte integrantă din prezenta anexă.

    ANEXA 3
    la normele metodologice

                  Descrierea, culoarea şi modelul uniformelor
                  de serviciu ale personalului de pază propriu

    ART. 1
    (1) Uniformele de serviciu sau de protecţie se stabilesc de către fiecare angajator, astfel încât, prin croială şi culoare, acestea să nu prezinte o asemănare evidentă cu articolele de echipament ale autorităţilor publice, de natură să creeze confuzii.
    (2) Descrierea articolelor de echipament este cuprinsă în anexa la planul de pază al unităţii şi se aprobă de unitatea de poliţie competentă odată cu avizarea acestuia.
    (3) Orice modificare ulterioară a articolelor de echipament este supusă aprobării poliţiei prin refacerea anexei la planul de pază.
    (4) Articolele de îmbrăcăminte se inscripţionează vizibil, pe partea din spate, cu denumirea societăţii şi sintagma “PAZA” sau “SECURITY”, înălţimea caracterelor fiind de minimum 100 mm. Aceeaşi inscripţionare se aplică şi pe coifură.
    ART. 2
    Articolele de echipament care alcătuiesc uniforma de serviciu şi echipamentul de protecţie sunt următoarele:
    A. uniforma de serviciu:
    1. coifură:
    – şapcă;
    – şepcuţă;
    – căciulă;
    – beretă (basc);
    – fes;
    2. îmbrăcăminte:
    – sacou;
    – bluzon;
    – geacă;
    – vestă;
    – bluză de protecţie împotriva frigului;
    – pantalon;
    – îmbrăcăminte groasă (scurte matlasate sau îmblănite, hanorace, impermeabile de ploaie, şube, haine de piele etc.);
    3. lenjerie:
    – cămaşă;
    – cămaşă- bluză cu mânecă lungă sau scurtă;
    – tricou;
    4. încălţăminte:
    – pantofi;
    – bocanci;
    – ghete;
    5. echipament divers:
    – cravată;
    – fular;
    – centură;
    – curea;
    B. echipamentul de protecţie:
    – combinezon;
    – salopete;
    – cizme de cauciuc.

    ANEXA 4
    la nomele metodologice
Modelul licenţei
    ANEXA 5
    la normele metodologice

     Tematica programelor de formare profesională de bază şi perfecţionare

    ART. 1
    Planurile tematice pentru ocupaţia de bază “agent de securitate” vor cuprinde următoarele unităţi de competenţă:
    A. Unităţi de competenţă generale:
    1. aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă;
    2. aplicarea normelor de protecţia mediului;
    3. menţinerea unor relaţii de muncă eficace;
    B. Unităţi de competenţă specifice:
    1. gestionarea resurselor materiale din dotarea postului;
    2. completarea documentelor specifice serviciului de securitate;
    3. asigurarea ordinii de securitate în obiectiv;
    4. rezolvarea incidentelor de securitate;
    5. asigurarea informării operative privind ordinea de securitate în obiectiv;
    6. controlul accesului în obiectiv;
    7. asigurarea securităţii incintelor;
    8. desfăşurarea intervenţiei la alarmă.
    ART. 2
    Pentru ocupaţiile “agent control acces”, “agent de securitate incinte”, “agent gardă de corp”, “agent de intervenţie pază şi ordine” şi “agent transport valori”, planurile tematice se vor elabora cu respectarea standardelor ocupaţionale specifice şi a tematicii-cadru stabilite de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări.

    ANEXA 6A
    la normele metodologice

                     Modelul atestatului profesional

    ANEXA 6B
    la normele metodologice

                 Modelul ecusonului folosit de personalul de pază

    ANEXA 7
    la normele metodologice

           Norme tehnice privind proiectarea, instalarea, modificarea,
            monitorizarea, întreţinerea şi utilizarea sistemelor de
                      alarmare împotriva efracţiei

    ART. 1
    Prezentele norme tehnice se aplică cu ocazia proiectării, instalării, modificării, monitorizării şi întreţinerii sistemelor de alarmare împotriva efracţiei de către personalul societăţilor licenţiate şi pe timpul utilizării de către beneficiar.
    ART. 2
    Configuraţia sistemelor de protecţie mecanofizice şi de alarmare împotriva efracţiei se stabileşte în baza analizei de risc şi a cerinţelor minimale de securitate prevăzute în anexa nr. 1 la normele metodologice.
    ART. 3
    Proiectarea aplicaţiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se realizează în scopul asigurării detecţiei şi semnalizării pătrunderii neautorizate, restricţionării accesului, supravegherii video şi înregistrării imaginilor din zonele de interes, precum şi al transmiterii semnalelor către dispeceratele de monitorizare.
    ART. 4
    (1) Pentru obţinerea avizului poliţiei, beneficiarul va depune cererea şi proiectul sistemului tehnic la unitatea de poliţie competentă.
    (2) Cererea de solicitare a beneficiarului va cuprinde adresa obiectivului vizat, numărul de telefon/fax, obiectul de activitate, termenul de realizare şi societatea care execută lucrarea.
    ART. 5
    (1) Proiectul instalaţiei sistemului de alarmare în caz de efracţie se elaborează cu respectarea normativelor pentru instalaţiile de curenţi slabi şi a structurii-cadru prevăzute în prezentele norme tehnice, urmărindu-se ca din caracteristicile proiectării, instalării, funcţionării şi întreţinerii sistemelor de alarmă în caz de efracţie să rezulte aplicaţii cu sisteme care generează un număr minim de alarme false.
    (2) Aplicaţiile cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se prevăd în funcţie de natura şi caracteristicile spaţiului în care se realizează instalarea şi de obligaţia de a fi conectate sau neconectate la un dispecerat de monitorizare, cu respectarea standardelor europene şi naţionale de profil ori a altor reglementări tehnice din statele membre ale Uniunii Europene, Turcia sau state membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb care oferă un nivel echivalent de siguranţă.
    (3) Structura-cadru a proiectului tehnic este următoarea:
    a) date generale, în care se precizează denumirea, titularul, obiectul de activitate şi adresa obiectivului, precum şi elaboratorul proiectului;
    b) descrierea generală a lucrărilor, în care se menţionează amplasamentul obiectivului, subsistemele componente, amenajările şi elementele mecanofizice existente, sursele de alimentare cu energie electrică şi reţele de comunicaţii disponibile;
    c) memorii tehnice pentru fiecare subsistem component, prin care se justifică modul în care soluţiile tehnice alese răspund cerinţelor cadrului legal, în concordanţă cu concluziile analizei de risc la securitate fizică;
    d) caietele de sarcini pentru execuţia lucrărilor, procurarea materialelor şi echipamentelor, recepţii, teste, probe, verificări, puneri în funcţie şi exploatarea subsistemelor. Prin caietele de sarcini se descriu elementele tehnice şi calitative menţionate în piesele desenate, se prezintă informaţii, precizări şi prescripţii complementare planşelor, se detaliază caracteristicile şi calităţile materialelor folosite, se descriu lucrările care se execută, calitatea şi modul de realizare, se stabilesc responsabilităţi pentru calităţile materialelor şi ale lucrărilor, se prevăd măsurile şi responsabilităţile privind exploatarea şi buna funcţionare a sistemelor. Caietele de sarcini cuprind breviarele de calcul prin care se justifică dimensionarea echipamentelor şi a elementelor componente, nominalizează planşele aferente proiectului, descriu execuţia lucrărilor, stabilesc standardele europene sau naţionale de profil, normativele şi alte prescripţii care trebuie respectate la materiale şi execuţie, precum şi condiţiile de recepţie;
    e) listele cu cantităţile de echipamente şi materiale, care cuprind denumirea, tipul, cantitatea, producătorul şi furnizorul;
    f) tabelul de descriere a zonelor protejate, care va preciza elementul de detecţie alocat, indicativul alocat elementului, care trebuie să coincidă cu cel utilizat în planşele desenate, partiţia din care face parte, zona protejată şi modul de programare a zonei;
    g) fişele tehnice ale echipamentelor din componenţa fiecărui subsistem;
    h) piesele desenate, care cuprind:
    1. planşa de încadrare în zonă, în care se nominalizează şi străzile adiacente;
    2. planşe distincte pentru fiecare subsistem component, întocmite la o scară convenabilă, în care se figurează amplasarea fiecărui echipament şi element component, utilizând simboluri standardizate sau de firmă, traseele de cabluri aferente subsistemelor, precum şi tabloul de alimentare cu energie electrică.
    ART. 6
    (1) Proiectele se întocmesc cu respectarea următoarelor cerinţe:
    a) un exemplar se predă beneficiarului pe bază de proces-verbal, iar un altul se păstrează la proiectant, în format scris ori electronic, în regim de confidenţialitate;
    b) se atribuie un cod şi se numerotează filele, cu specificarea numărului total de file, în antetul sau subsolul cărora se vor trece codul proiectului, denumirea proiectantului şi expresia “document confidenţial”.
    (2) Proiectantul ţine evidenţa proiectelor întocmite într-un registru anume destinat, iar accesul la acestea este permis numai personalului autorizat, cu atribuţii profesionale în legătură cu obiectivul în cauză.
    ART. 7
    Echipamentele componente utilizate în sistemele de securitate trebuie să fie fabricate conform standardelor europene prevăzute la art. 5 şi certificate de laboratoare acreditate într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.
    ART. 8
    Executarea instalaţiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se face cu respectarea proiectelor avizate de poliţie.
    ART. 9
    (1) La punerea în funcţiune, instalatorul are obligaţia asigurării suportului tehnic şi a instruirii persoanelor desemnate de beneficiar pentru utilizarea corectă a sistemului, aspect materializat prin încheierea unui document.
    (2) După punerea în funcţiune a subsistemului de televiziune cu circuit închis, beneficiarul are obligaţia păstrării software-ului necesar funcţionării pe toată durata de viaţă a echipamentului şi/sau perioada de arhivare a imaginilor.
    ART. 10
    (1) La finalizarea sistemului de alarmare împotriva efracţiei, firma executantă predă în mod obligatoriu beneficiarului utilizator următoarele documente:
    a) proiectul şi avizul poliţiei;
    b) instrucţiunile de utilizare a sistemului de alarmare;
    c) software-ul necesar funcţionării fiecărui echipament instalat şi documentele care atestă instruirea personalului utilizator desemnat de beneficiar;
    d) jurnalul de service al sistemului de alarmare împotriva efracţiei.
    (2) În jurnalul de service al sistemului de alarmare împotriva efracţiei se consemnează toate persoanele care au participat la instalarea şi punerea în funcţiune a sistemului de alarmare împotriva efracţiei, iar ulterior evenimentele tehnice survenite în funcţionare, în ordine cronologică.
    (3) Păstrarea jurnalului se face de către beneficiarul utilizator, la acesta având acces personalul abilitat al firmei licenţiate care asigură service-ul.
    (4) Este obligatorie consemnarea în jurnalul de service a tuturor intervenţiilor tehnice în sistem, inclusiv de programare, menţionându-se data şi ora apariţiei defectului, data şi ora remedierii, componentele reparate ori înlocuite, persoanele care au executat lucrarea, avizul acestora, semnătura specialistului şi a beneficiarului.
    (5) Reviziile tehnice periodice includ toate operaţiunile necesare pentru menţinerea în stare de funcţionare a subsistemelor tehnice instalate la parametrii proiectaţi, iar frecvenţa acestora se stabileşte de beneficiar, în funcţie de riscurile la adresa securităţii fizice şi a mediului ambient, însă cel puţin o revizie pe semestru.
    ART. 11
    Beneficiarii sistemelor de alarmare împotriva efracţiei au obligaţia individualizării codurilor de acces în sistem ale personalului utilizator şi a schimbării periodice a acestora.
    ART. 12
    (1) Personalul tehnic implicat în activitatea de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei înştiinţează beneficiarul despre eventualele vicii de funcţionare.
    (2) Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei cu obligaţii contractuale de asigurare a întreţinerii sau a garanţiei sistemelor trebuie să dispună de un serviciu tehnic adecvat pentru a remedia defecţiunile semnalate în cel mult 24 de ore de la primirea sesizării beneficiarului.
    ART. 13
    În situaţia în care sistemul necesită modificări ca urmare a reconfigurării sau a schimbării destinaţiei spaţiilor, în sensul diminuării numărului componentelor prevăzute în proiectul avizat iniţial, beneficiarul depune la unitatea de poliţie proiectul adaptat pentru eliberarea unui nou aviz.

INSTRUCTIUNI nr. 9 din 1 martie 2013
privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizica a unitatilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor

EMITENT: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 27 martie 2013

Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor;
În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

     ministrul afacerilor interne emite următoarele

I N S T R U C Ţ I U N I :

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Prezentele instrucţiuni stabilesc metodologia de efectuare a analizelor de risc la securitatea fizică pentru unităţile ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare unităţi, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care desfăşoară astfel de activităţi.
(2) Analiza de risc la securitatea fizică constituie fundamentul adoptării măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege, transpuse în planul de pază şi proiectul sistemului de alarmare.
(3) În elaborarea analizelor de risc la securitatea fizică se ţine cont şi de prevederile standardelor naţionale sau europene privind managementul şi tehnicile de evaluare a riscului.
(4) Prezentele instrucţiuni nu se aplică pentru adoptarea măsurilor de securitate necesare efectuării transporturilor de bunuri şi/sau valori.
(5) Prevederile prezentelor instrucţiuni nu se aplică activităţilor privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora.

Art. 2. – (1) Prezentele instrucţiuni se aplică de către:
a) conducătorii unităţilor, pentru adoptarea măsurilor de asigurare a securităţii obiectivelor proprii;
b) specialişti şi experţi, în procedura de elaborare a analizelor de risc pentru faza de funcţionare a obiectivelor, cât şi în faza de proiectare;
c) inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de zonă şi pentru verificarea respectării dispoziţiilor acesteia;
d) Inspectoratul General al Poliţiei Române, denumit în continuare I.G.P.R., pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de judeţ, evaluarea specialiştilor care efectuează analizele de risc şi pentru înfiinţarea şi actualizarea Registrului Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică, denumit în continuare RNERSF.
(2) Analiza de risc pentru obiectivele a căror pază şi protecţie se asigură cu efective de jandarmi, inclusiv cea necesară configurării sistemelor de protecţie mecanofizice şi de alarmare împotriva efracţiei, se întocmeşte potrivit reglementărilor specifice acestei forme de pază.

Art. 3. – În înţelesul prezentelor instrucţiuni, următorii termeni se definesc după cum urmează:
a) securitate fizică – starea de fapt în care riscul determinat de factorii de ameninţare şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, se situează la un nivel acceptabil;
b) ameninţare – factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea unei unităţi prin acte sau fapte ce creează dezechilibre ori instabilităţi şi generează stări de pericol asupra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii persoanelor ori valorilor deţinute;
c) vulnerabilitate – caracteristică de ordin fizic-arhitectural şi operaţional a unei entităţi, prin care aceasta este expusă distrugerii, agresiunii ori disfuncţionalităţii în faţa unei ameninţări.
d) analiza de risc la securitatea fizică – activitate desfăşurată pentru a identifica ameninţările şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, în scopul determinării impactului şi evaluării riscurilor de securitate şi în baza căreia se stabilesc măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora;
e) incident de securitate – eveniment produs, având o evoluţie necontrolată, care generează consecinţe nedorite asupra persoanelor şi/sau valorilor şi/sau activităţilor în cadrul unei unităţi şi care necesită o acţiune imediată pentru restabilirea situaţiei anterioare;
f) măsură de securitate – componenta de bază a unei soluţii de securitate, corespunzătoare uneia sau mai multor ameninţări şi vulnerabilităţi identificate conform analizei de risc şi care are ca scop reducerea riscurilor asociate;
g) mecanisme de securitate – soluţii care cuprind mai multe măsuri de securitate, care funcţionează conform unor scenarii predefinite, pentru securizarea unuia sau mai multor obiective, atunci când sunt amplasate în acelaşi perimetru;
h) sistem de securitate – ansamblu integrat de măsuri organizatorice, tehnice şi procedurale care are scop obţinerea securităţii fizice pentru o organizaţie sau obiectiv;
i) parametri interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii – reprezintă contextul care poate cuprinde, dar nu se limitează la:
1. mediul cultural, social, politic, de reglementare, financiar, tehnologic, economic, natural şi concurenţial, la nivel internaţional, naţional, regional sau local;
2. factorii cheie şi tendinţele cu impact asupra obiectivelor organizaţiei;
3. relaţiile cu părţile interesate, percepţiile şi valorile acestora.

CAPITOLUL II
Analiza de risc la securitate fizică

Art. 4. – (1) Analiza de risc la securitatea fizică, denumită în continuare analiza de risc, se materializează prin documentaţia întocmită în cadrul procesului standardizat de management al riscului, prin care se determină, în mod dinamic, măsurile necesare şi aplicabile, pentru încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile.
(2) Documentaţia prevăzută la alin.(1) se înregistrează la unitatea beneficiară după asumarea de către conducătorul acesteia, urmând ca în termen de 60 de zile să se realizeze implementarea măsurilor stabilite.
(3) Procesul de efectuare a analizei de risc începe după semnarea contractului de prestări servicii între beneficiar şi prestator, cu excepţia cazurilor de realizare prin structuri de specialitate proprii în regim intern.
(4) Analiza de risc se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în una din următoarele situaţii:
a) cel puţin odată la 3 ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
b) în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate la unitatea respectivă;
c) în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.

Art. 5. – Efectuarea analizei de risc implică parcurgerea următoarelor etape:
a) definirea parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
b) stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru;
c) identificarea tuturor riscurilor la securitatea fizică, a zonelor de impact, evenimentelor şi cauzelor riscului, precum şi a potenţialelor consecinţe;
d) analizarea riscurilor la securitatea fizică;
e) estimarea riscurilor unităţii beneficiare;
f) întocmirea Raportului de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică.

Art. 6. – Ameninţările la adresa securităţii fizice a unităţilor, care pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanelor sunt tratate cu prioritate, indiferent de importanţa bunurilor sau valorilor ce pot fi afectate la producerea unui incident de securitate.

Art. 7. – (1) Documentaţia privind analiza de risc cuprinde:
a) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică;
b) grila de evaluare, specifică obiectului de activitate;
c) documentele suport.
(2) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică cuprinde:
a) nominalizarea unităţii, obiectul de activitate al acesteia şi scopul evaluării;
b) amplasarea geografică a unităţii, vecinătăţi, căi de acces, alţi factori externi, cu impact asupra activităţii unităţii;
c) cadrul organizaţional intern, politici şi responsabilităţi privind securitatea fizică a unităţii beneficiare;
d) sursele de risc la securitatea fizică, zonele de impact, evenimentele produse şi cauzele riscurilor identificate pentru unitatea evaluată, precum şi potenţialele consecinţe asupra persoanelor şi activităţii;
e) analizarea riscurilor identificate;
f) estimarea riscurilor la securitatea fizică;
g) stabilirea cerinţelor, măsurilor şi mecanismelor de securitate pentru sistemul ce urmează a fi implementat, de ordin structural, tehnic, tehnologic şi operaţional;
h) estimarea costurilor de securitate, în funcţie de măsurile de securitate propuse şi nivelul de risc asumat;
i) concluziile raportului, în care se propun una sau mai multe opţiuni de tratare a riscurilor în vederea încadrării în domeniul acceptabil al riscului de securitate fizică, menţionând concret dimensionarea dispozitivului de pază, zonele sau punctele controlate prin mijloace electronice de supraveghere video, efracţie, control acces şi alarmare, elementele de protecţie mecanofizică, precum şi alte măsuri.
(3) Grila de evaluare specifică obiectului de activitate al unităţii beneficiare se completează pentru situaţia în care riscul a fost tratat iar nivelul acestuia se încadrează în domeniul riscului acceptabil.
(4) Raportul de evaluare şi tratare a riscului şi grila de evaluare se semnează de către evaluator.
(5) În categoria documentelor-suport intră: chestionare, declaraţii, alte documente specifice, date obţinute şi folosite în procedura de evaluare.

CAPITOLUL III
Abilitarea personalului de evaluare

Art. 8. – (1) Analizele de risc se efectuează de experţi înscrişi în RNERSF.
(2) Expertul în evaluare trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) este cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia din statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
b) deţine competenţe profesionale atestate pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică;
c) nu are antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.
(3) Pentru înscrierea în RNERSF solicitantul trebuie să depună la I.G.P.R. – Direcţia de Ordine Publică o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2).
(4) În urma analizei dosarului, solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin.(3) este înscris în RNERSF în calitate de expert în evaluarea riscului la securitatea fizică.

Art. 9. – (1) Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani, înscrişi în RNERSF.
(2) Specialistul prevăzut la alin. (1) trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) este cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia din statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
b) nu are antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
c) face dovada experienţei de minim 5 ani în desfăşurarea activităţilor de organizare, planificare sau executare a măsurilor de securitate, în formele prevăzute de lege;
d) este absolvent de studii superioare cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
e) a fost declarat admis la interviul susţinut în faţa unei comisii de specialitate constituite prin dispoziţie a inspectorului general al Poliţiei Române.
(3) Pentru înscrierea în RNERSF persoanele prevăzute la alin.(1) trebuie să depună la I.G.P.R. – Direcţia de Ordine Publică, cu 30 de zile înainte de susţinerea interviului prevăzut la alin. (2) lit. e), o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d).
(4) În urma susţinerii interviului, solicitanţii sunt declaraţi admişi sau respinşi.
(5) Modul de organizare şi desfăşurare a interviurilor se stabileşte prin dispoziţie a inspectorului general al Poliţiei Române.
(6) În comisiile de susţinere a interviurilor şi de verificare a contestaţiilor pot fi cooptaţi şi experţi din cadrul asociaţiilor profesionale de profil.

Art. 10. – (1) Formarea profesională, precum şi evaluarea competenţelor pentru ocupaţia de „evaluator de risc la securitatea fizică” se realizează pe baza standardului profesional corespunzător acesteia.
(2) Furnizorii de formare profesională care doresc să desfăşoare programe de formare pentru ocupaţia de „evaluator de risc la securitate fizică” trebuie să respecte programa cadru, elaborată pe baza standardului ocupaţional, avizată de I.G.P.R. şi aprobată de Autoritatea Naţională pentru Calificări.

Art. 11. – (1) Persoanele înscrise în RNERSF au obligaţia de a ţine un registru de evidenţă cronologică cu analizele de risc elaborate pentru unităţi, care se păstrează minim 2 ani după ultima completare.
(2) Anterior elaborării analizei de risc, persoanele care prestează această activitate au obligaţia de a semna un angajament de confidenţialitate cu beneficiarul.
(3) Atribuţiile de îndrumare şi control privind respectarea prezentelor instrucţiuni revin ofiţerilor de poliţie din structurile de ordine publică ale Poliţiei Române.
(4) Persoanele prevăzute la alin.(1) au obligaţia de a notifica I.G.P.R. despre schimbarea angajatorului sau a datelor de contact.

Art.12. – (1) Utilizarea în procesul de efectuare a analizei de risc a unor date nereale sau incorecte, precum şi omisiunea consemnării unor vulnerabilităţi ori ameninţări atrag anularea analizei de risc.
(2) Constatările efectuate de către personalul abilitat al Poliţiei Române privind săvârşirea faptelor prevăzute la alin.(1) de către evaluatori, se înscriu într-un Raport motivat, care se transmite Direcţiei de Ordine Publică din I.G.P.R., pentru evidenţiere în RNERSF.
(3) Evidenţierea analizelor de risc anulate, în RNERSF se notifică emitentului analizei, beneficiarului şi la cerere, altor părţi interesate.
(4) Radierea din registru a celor înscrişi se face la cerere ori când nu mai sunt îndeplinite condiţiile de înscriere.

Art. 13 – Prestatorii nu pot efectua analize de risc la securitate fizică pentru unităţile cu care ei sau angajatorii lor au în derulare contracte pentru asigurarea serviciilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, servicii de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva efracţiei.

CAPITOLUL IV
Grila de evaluare

Art. 14. – (1) Pentru categoriile de unităţi care au definite cerinţe minimale în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003, cu excepţia infrastructurilor critice evaluarea şi cuantificarea gradului de risc asociat unităţii se face , prin determinarea unei valori numerice ataşată obiectivului evaluat, sens în care se utilizează grila corespunzătoare obiectului de activitate, din cele prevăzute în anexele nr. 1 – 11 la prezentele instrucţiuni.
(2) În cazul unităţilor pentru care nu au fost definite cerinţe minimale specifice, analizele de risc la securitatea fizică se elaborează similar, prin aplicarea grilei generale prevăzută în anexa nr. 12 la prezentele instrucţiuni.
(3) Aplicaţiile informatice cu grilele de evaluare pe categorii de obiective se publică în format electronic pe pagina web a I.G.P.R..

Art. 15. – (1) Pentru evaluarea nivelului de securitate fizică a unei unităţi se stabilesc două domenii ale riscului de securitate fizică, respectiv riscul de securitate acceptabil asociat riscurilor de securitate, cu valori estimate sub pragul critic de 60%, şi riscul inacceptabil asociat valorilor estimate peste pragul critic.
(2) Se consideră că sunt îndeplinite cerinţele legale de securitate fizică pentru o unitate, atunci când riscul evaluat se încadrează în domeniul riscului de securitate acceptabil.

Art. 16. – Grila de evaluare a nivelului de securitate cuprinde patru categorii de criterii de analiză:
a) criterii specifice obiectivului, prin care se evaluează elemente de amplasare zonală şi locală, cu o pondere de 25%;
b) criterii de securitate, prin care se evaluează măsurile de securitate implementate sau care urmează a fi implementate, cu o pondere de 65%;
c) criterii funcţionale, prin care se evaluează elementele privitoare la desfăşurarea activităţii unităţii evaluate, cu o pondere de 10%.
d) alte criterii, nenominalizate în grilă, prin care se asigura evaluarea altor elemente cu impact asupra riscurilor de securitate, identificate sau propuse de evaluator, grupate în categorii cu impact de creştere, respectiv diminuare a riscurilor, fiecare cu o pondere variabilă de maxim 10%.

Art. 17. – (1) Completarea grilei se face prin selectarea unei opţiuni din coloana ”Variabile”, pentru fiecare element de evaluare şi introducerea de date în tabelul cu informaţiile aferente altor criterii, conform situaţiei preconizate.
(2) Este interzisă modificarea, completarea sau ştergerea celulelor sau câmpurilor din grila de evaluare, exceptând operaţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Prin completarea grilei de evaluare se obţine valoarea de la rubrica: „Punctaj total” de pe coloana „Punctaj ponderat”, care reprezintă valoarea asociată gradului de risc determinat. Punctajul total este calculat de aplicaţie prin însumarea valorilor ponderate prevăzute la rubricile: criterii specifice obiectivului, criterii de securitate, criterii funcţionale şi alte criterii, aflate pe coloana „Punctaj ponderat”.
(4) Valorile superioare ale punctajului total indică un nivel ridicat de risc de producere a unor evenimente de securitate fizică.
(5) Valoarea ponderată pentru fiecare element evaluat este furnizată de aplicaţie prin aplicarea unei coeficient procentual din valoarea maximă asociată elementului din coloana ”Punctaj asociat”, ponderea rezultând din alegerea unei variante din cele prevăzute la coloana „Variabile”, în funcţie de situaţia analizată.

Art. 18. – (1) La completarea grilelor de evaluare se ţine cont de obligativitatea îndeplinirii cerinţelor minimale de securitate, generale şi specifice, consemnate în grile în coloana ”elemente de evaluare” pentru care se asociază opţiunea corespunzătoare punctajului minim în vederea continuării şi finalizării evaluării.
(2) Evaluarea celorlalte criterii de securitate se face prin asocierea opţiunii corespunzătoare situaţiei real constatate în obiectiv.

Art. 19. – (1) Pentru stabilirea nivelului ameninţărilor se asociază coeficienţii de criminalitate specifică, calculaţi la nivel de judeţ şi de zonă, pe baza datelor statistice înregistrate de structurile de cazier şi evidenţă operativă din I.G.P.R., Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratele de poliţie judeţene, privind infracţiunile sesizate de tâlhărie şi furturi din societăţi comerciale, înregistrate în anul precedent.
(2) Coeficienţii prevăzuţi la alin.(1) se calculează pentru un an calendaristic prin însumarea valorilor regăsite la rubrica volumul criminalităţii specifice faptelor de tâlhărie (total) şi furt din societăţi comerciale, calculându-se inclusiv media naţională, respectiv judeţeană.
(3) Coeficienţii de criminalitate specifică la nivel de zonă se calculează pentru fiecare sector, municipiu, oraş şi comună.
(4) Valorile rezultate se publică anual, prin grija Direcţiei de Ordine Publică din cadrul I.G.P.R., respectiv a unităţilor teritoriale de poliţie, până la finalul lunii ianuarie a anului în curs, pe paginile web ale I.G.P.R., Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene.
(5) Pentru determinarea gradului de risc se iau în calcul doar coeficienţii de accesibilitate, vecinătate şi caracteristici locale exterioare, ca şi vulnerabilităţi.

Art. 20. – Coeficienţii de criminalitate specifică se clasifică în următoarele domenii:
a) rată de criminalitate ridicată pentru judeţele/zonele cu coeficienţi peste media naţională/judeţeană;
b) rată de criminalitate medie pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori între 75% – 100% din media naţională/judeţeană;
c) rată de criminalitate scăzută pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori sub 75% din media naţională/judeţeană.

Art. 21. – (1)Elementul accesibilitate se evaluează prin inspecţia amplasamentului din imediata apropiere a obiectivului, în scopul identificării tuturor căilor de acces care fac posibilă de părăsirea rapidă a zonei.
(2) Se consideră că există posibilitatea de disimulare/fugă rapidă din zona obiectivului, dacă pe o rază de 10 m faţă de intrare se află căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin trei direcţii diferite de deplasare (ganguri, pasaje, pasarele, etc.).
(3) Posibilitatea de disimulare/fugă medie se consideră în cazul obiectivelor pentru care, pe o rază de 25 m de la intrare sunt identificate căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin trei direcţii diferite de deplasare.
(4) În celelalte cazuri se consideră că posibilitatea de disimulare/fugă este greoaie.

Art. 22. – (1) Din punct de vedere al vecinătăţilor, evaluarea se face prin identificarea unităţilor din apropierea obiectivului şi verificarea existenţei, tipului şi a programului de funcţionare a dispozitivelor de pază la acestea.
(2) Punctajul pentru vecinătăţi se determină prin alegerea opţiunii relevante identificate în cauză, analizând unităţile existente pe o rază de 25 m faţă de cea evaluată.
(3) Unitatea evaluată care nu are amplasate alte obiective pe o rază de 50 m, se consideră izolată din punct de vedere al vecinătăţii.

Art. 23. – (1) Măsurile de securitate cuprind atât elemente de tip condiţie cât şi elemente neimpuse prin cerinţele minimale dar care trebuie în mod obligatoriu analizate.
(2) Elementele neimpuse vor fi evaluate conform situaţiei reale pentru obiectivele în funcţiune sau conform scenariului de funcţionare, pentru încadrarea în zona nivelului de risc acceptat, inferior pragului critic.

Art. 24. – Pentru obiectivele noi, elementele neimpuse vor fi propuse de evaluator pentru acoperirea necesităţilor de securitate fizică, conducătorul unităţii având obligaţia de a le materializa prin realizarea amenajărilor de protecţie mecanofizică, instalarea de sisteme de sisteme de securitate, achiziţionarea unor servicii de securitate, sau alte măsuri stabilite pentru acoperirea necesităţilor de securitate.

Art. 25. – Pentru obiectivele preexistente, evaluarea şi cuantificarea factorilor din grilă se face prin aprecierea locală a stării de fapt şi prin consultarea contractelor de servicii de pază, transport valori, monitorizare, instalare şi mentenanţă sisteme de alarmare, a documentelor de procurare, certificare, punere în funcţie şi prin verificări funcţionale ale echipamentelor electronice şi dotărilor de protecţie mecanofizică.

Art. 26. – Elementele asociate criteriului privind specificul funcţional se evaluează prin interviuri, completarea de chestionare de către conducătorul unităţii evaluate şi, după caz, de către conducătorii/personalul celor din vecinătate, iar prin interpretarea datelor se asociază opţiunile corespunzătoare situaţiilor constatate.
(2) În cazul imposibilităţii culegerii de date prin completare de chestionare se asociază opţiunea corespunzătoare punctajului maxim pentru elementele neevaluate.

Art. 27– (1) În zona rezervată pentru „detalii alte criterii”, evaluatorul poate cuantifica elemente nedefinite în grilă, cu impact de creştere sau diminuare a riscurilor de securitate fizică.
(2) Pentru fiecare categorie, evaluatorul înscrie în zona de detaliere, toate elementele identificate sau propuse, acordând de la 1 la 5 puncte / element.
(3) Pentru fiecare categorie, se selectează opţiunea corespunzătoare din coloana „Variabile” în funcţie de suma punctajelor obţinute în zona de detalii alte criterii.

Art. 28. – În situaţia unităţii care desfăşoară activităţi diferite în aceeaşi incintă sau acelaşi spaţiu, în cadrul analizei de risc, se completează grile de evaluare pentru fiecare obiect de activitate, fiind obligatorie încadrarea în gradul de risc acceptabil pentru fiecare activitate.

CAPITOLUL V
Dispoziţii finale

Art. 29. – (1) I.G.P.R. şi structurile teritoriale din subordine vor duce la îndeplinire prevederile prezentelor instrucţiuni, conform competenţelor şi atribuţiilor specifice.
(2) Activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul evaluării de risc la securitatea fizică, cât şi cea de înregistrare în RNERSF se desfăşoară cu respectarea strictă a reglementărilor incidente din acest domeniu.

Art. 30. Prezentele instrucţiuni se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 31. – Anexele 1-12 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

RADU STROE

Data intrarii in vigoare:
27 Martie 2013

  
    Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor,
    în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

    ministrul afacerilor interne emite următoarele instrucţiuni:

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    (1) Prezentele instrucţiuni stabilesc metodologia de efectuare a analizelor de risc la securitatea fizică pentru unităţile ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare unităţi, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care desfăşoară astfel de activităţi.
    (2) Analiza de risc la securitatea fizică constituie fundamentul adoptării măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege, transpuse în planul de pază şi proiectul sistemului de alarmare.
    (3) În elaborarea analizelor de risc la securitatea fizică se ţine cont şi de prevederile standardelor naţionale sau europene privind managementul şi tehnicile de evaluare a riscului.
    (4) Prezentele instrucţiuni nu se aplică pentru adoptarea măsurilor de securitate necesare efectuării transporturilor de bunuri şi/sau valori.
    (5) Prevederile prezentelor instrucţiuni nu se aplică activităţilor privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora.
    ART. 2
    (1) Prezentele instrucţiuni se aplică de către:
    a) conducătorii unităţilor, pentru adoptarea măsurilor de asigurare a securităţii obiectivelor proprii;
    b) specialişti şi experţi, în procedura de elaborare a analizelor de risc pentru faza de funcţionare a obiectivelor, precum şi în faza de proiectare;
    c) inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de zonă şi pentru verificarea respectării dispoziţiilor prezentelor instrucţiuni;
    d) Inspectoratul General al Poliţiei Române, denumit în continuare I.G.P.R., pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de judeţ, evaluarea specialiştilor care efectuează analizele de risc şi pentru înfiinţarea şi actualizarea Registrului Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică, denumit în continuare RNERSF.
    (2) Analiza de risc pentru obiectivele a căror pază şi protecţie se asigură cu efective de jandarmi, inclusiv cea necesară configurării sistemelor de protecţie mecanofizice şi de alarmare împotriva efracţiei, se întocmeşte potrivit reglementărilor specifice acestei forme de pază.
    ART. 3
    În înţelesul prezentelor instrucţiuni, următorii termeni se definesc după cum urmează:
    a) securitate fizică – starea de fapt în care riscul determinat de factorii de ameninţare şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi se situează la un nivel acceptabil;
    b) ameninţare – factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea unei unităţi prin acte sau fapte ce creează dezechilibre ori instabilităţi şi generează stări de pericol asupra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii persoanelor ori valorilor deţinute;
    c) vulnerabilitate – caracteristică de ordin fizic-arhitectural şi operaţional a unei entităţi, prin care aceasta este expusă distrugerii, agresiunii ori disfuncţionalităţii în faţa unei ameninţări;
    d) analiza de risc la securitatea fizică – activitate desfăşurată pentru a identifica ameninţările şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, în scopul determinării impactului şi evaluării riscurilor de securitate şi în baza căreia se stabilesc măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora;
    e) incident de securitate – eveniment produs, având o evoluţie necontrolată, care generează consecinţe nedorite asupra persoanelor şi/sau valorilor şi/sau activităţilor în cadrul unei unităţi şi care necesită o acţiune imediată pentru restabilirea situaţiei anterioare;
    f) măsură de securitate – componenta de bază a unei soluţii de securitate, corespunzătoare uneia sau mai multor ameninţări şi vulnerabilităţi identificate conform analizei de risc şi care are ca scop reducerea riscurilor asociate;
    g) mecanisme de securitate – soluţii care cuprind mai multe măsuri de securitate, care funcţionează conform unor scenarii predefinite, pentru securizarea unuia sau mai multor obiective, atunci când sunt amplasate în acelaşi perimetru;
    h) sistem de securitate – ansamblu integrat de măsuri organizatorice, tehnice şi procedurale care are ca scop obţinerea securităţii fizice pentru o organizaţie sau un obiectiv;
    i) parametri interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii – contextul, care poate cuprinde, dar nu se limitează la:
    1. mediul cultural, social, politic, de reglementare, financiar, tehnologic, economic, natural şi concurenţial, la nivel internaţional, naţional, regional sau local;
    2. factorii-cheie şi tendinţele cu impact asupra obiectivelor organizaţiei;
    3. relaţiile cu părţile interesate, percepţiile şi valorile acestora.

    CAP. II
    Analiza de risc la securitate fizică

    ART. 4
    (1) Analiza de risc la securitatea fizică, denumită în continuare analiza de risc, se materializează prin documentaţia întocmită în cadrul procesului standardizat de management al riscului, prin care se determină, în mod dinamic, măsurile necesare şi aplicabile pentru încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile.
    (2) Documentaţia prevăzută la alin. (1) se înregistrează la unitatea beneficiară după asumarea de către conducătorul acesteia, urmând ca în termen de 60 de zile să se realizeze implementarea măsurilor stabilite.
    (3) Procesul de efectuare a analizei de risc începe după semnarea contractului de prestări de servicii dintre beneficiar şi prestator, cu excepţia cazurilor de realizare prin structuri de specialitate proprii în regim intern.
    (4) Analiza de risc se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în una dintre următoarele situaţii:
    a) cel puţin o dată la 3 ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
    b) în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate la unitatea respectivă;
    c) în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.
    ART. 5
    Efectuarea analizei de risc implică parcurgerea următoarelor etape:
    a) definirea parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
    b) stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru;
    c) identificarea tuturor riscurilor la securitatea fizică, a zonelor de impact, a evenimentelor şi cauzelor riscului, precum şi a potenţialelor consecinţe;
    d) analizarea riscurilor la securitatea fizică;
    e) estimarea riscurilor unităţii beneficiare;
    f) întocmirea Raportului de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică.
    ART. 6
    Ameninţările la adresa securităţii fizice a unităţilor, care pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanelor, sunt tratate cu prioritate, indiferent de importanţa bunurilor sau a valorilor ce pot fi afectate la producerea unui incident de securitate.
    ART. 7
    (1) Documentaţia privind analiza de risc cuprinde:
    a) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică;
    b) grila de evaluare, specifică obiectului de activitate;
    c) documentele-suport.
    (2) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică cuprinde:
    a) nominalizarea unităţii, obiectul de activitate al acesteia şi scopul evaluării;
    b) amplasarea geografică a unităţii, vecinătăţi, căi de acces, alţi factori externi cu impact asupra activităţii unităţii;
    c) cadrul organizaţional intern, politici şi responsabilităţi privind securitatea fizică a unităţii beneficiare;
    d) sursele de risc la securitatea fizică, zonele de impact, evenimentele produse şi cauzele riscurilor identificate pentru unitatea evaluată, precum şi potenţialele consecinţe asupra persoanelor şi activităţii;
    e) analizarea riscurilor identificate;
    f) estimarea riscurilor la securitatea fizică;
    g) stabilirea cerinţelor, măsurilor şi mecanismelor de securitate pentru sistemul ce urmează a fi implementat, de ordin structural, tehnic, tehnologic şi operaţional;
    h) estimarea costurilor de securitate, în funcţie de măsurile de securitate propuse şi nivelul de risc asumat;
    i) concluziile raportului, în care se propun una sau mai multe opţiuni de tratare a riscurilor în vederea încadrării în domeniul acceptabil al riscului de securitate fizică, menţionând concret dimensionarea dispozitivului de pază, zonele sau punctele controlate prin mijloace electronice de supraveghere video, efracţie, control acces şi alarmare, elementele de protecţie mecanofizică, precum şi alte măsuri.
    (3) Grila de evaluare specifică obiectului de activitate al unităţii beneficiare se completează pentru situaţia în care riscul a fost tratat, iar nivelul acestuia se încadrează în domeniul riscului acceptabil.
    (4) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică şi grila de evaluare se semnează de către evaluator.
    (5) În categoria documentelor-suport intră: chestionare, declaraţii, alte documente specifice, date obţinute şi folosite în procedura de evaluare.

    CAP. III
    Abilitarea personalului de evaluare

    ART. 8
    (1) Analizele de risc se efectuează de experţi înscrişi în RNERSF.
    (2) Expertul în evaluare trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
    a) este cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
    b) deţine competenţe profesionale atestate pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică;
    c) nu are antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.
    (3) Pentru înscrierea în RNERSF solicitantul trebuie să depună la I.G.P.R. – Direcţia de ordine publică o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2).
    (4) În urma analizei dosarului, solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3) este înscris în RNERSF în calitate de expert în evaluarea riscului la securitatea fizică.
    ART. 9
    (1) Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani, înscrişi în RNERSF.
    (2) Specialistul prevăzut la alin. (1) trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
    a) este cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
    b) nu are antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
    c) face dovada experienţei de minimum 5 ani în desfăşurarea activităţilor de organizare, planificare sau executare a măsurilor de securitate, în formele prevăzute de lege;
    d) este absolvent de studii superioare cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
    e) a fost declarat admis la interviul susţinut în faţa unei comisii de specialitate constituite prin dispoziţie a inspectorului general al Poliţiei Române.
    (3) Pentru înscrierea în RNERSF, persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să depună la I.G.P.R. – Direcţia de ordine publică, cu 30 de zile înainte de susţinerea interviului prevăzut la alin. (2) lit. e), o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d).
    (4) În urma susţinerii interviului, solicitanţii sunt declaraţi admişi sau respinşi.
    (5) Modul de organizare şi desfăşurare a interviurilor se stabileşte prin dispoziţie a inspectorului general al Poliţiei Române.
    (6) În comisiile de susţinere a interviurilor şi de verificare a contestaţiilor pot fi cooptaţi şi experţi din cadrul asociaţiilor profesionale de profil.
    ART. 10
    (1) Formarea profesională, precum şi evaluarea competenţelor pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică se realizează pe baza standardului profesional corespunzător acestei ocupaţii.
    (2) Furnizorii de formare profesională care doresc să desfăşoare programe de formare pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitate fizică trebuie să respecte programa-cadru, elaborată pe baza standardului ocupaţional, avizată de I.G.P.R. şi aprobată de Autoritatea Naţională pentru Calificări.
    ART. 11
    (1) Persoanele înscrise în RNERSF au obligaţia de a ţine un registru de evidenţă cronologică cu analizele de risc elaborate pentru unităţi, care se păstrează minimum 2 ani după ultima completare.
    (2) Anterior elaborării analizei de risc, persoanele care prestează această activitate au obligaţia de a semna un angajament de confidenţialitate cu beneficiarul.
    (3) Atribuţiile de îndrumare şi control privind respectarea prezentelor instrucţiuni revin ofiţerilor de poliţie din structurile de ordine publică ale Poliţiei Române.
    (4) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a notifica I.G.P.R. schimbarea angajatorului sau a datelor de contact.
    ART. 12
    (1) Utilizarea în procesul de efectuare a analizei de risc a unor date nereale sau incorecte, precum şi omisiunea consemnării unor vulnerabilităţi ori ameninţări atrag anularea analizei de risc.
    (2) Constatările efectuate de către personalul abilitat al Poliţiei Române privind săvârşirea faptelor prevăzute la alin. (1) de către evaluatori se înscriu într-un raport motivat, care se transmite Direcţiei de ordine publică din I.G.P.R., pentru evidenţiere în RNERSF.
    (3) Evidenţierea analizelor de risc anulate în RNERSF se notifică emitentului analizei, beneficiarului şi, la cerere, altor părţi interesate.
    (4) Radierea din RNERSF a celor înscrişi se face la cerere ori când nu mai sunt îndeplinite condiţiile de înscriere.
    ART. 13
    Prestatorii nu pot efectua analize de risc la securitatea fizică pentru unităţile cu care ei sau angajatorii lor au în derulare contracte pentru asigurarea serviciilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, serviciilor de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a componentelor ori sistemelor de alarmare împotriva efracţiei.

    CAP. IV
    Grila de evaluare

    ART. 14
    (1) Pentru categoriile de unităţi care au definite cerinţe minimale în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, cu excepţia infrastructurilor critice, evaluarea şi cuantificarea gradului de risc asociat unităţii se fac prin determinarea unei valori numerice ataşate obiectivului evaluat, sens în care se utilizează grila corespunzătoare obiectului de activitate, dintre cele prevăzute în anexele nr. 1-11.
    (2) În cazul unităţilor pentru care nu au fost definite cerinţe minimale specifice, analizele de risc la securitatea fizică se elaborează similar, prin aplicarea grilei generale prevăzute în anexa nr. 12.
    (3) Aplicaţiile informatice cu grilele de evaluare pe categorii de obiective se publică în format electronic pe pagina web a I.G.P.R.
    ART. 15
    (1) Pentru evaluarea nivelului de securitate fizică a unei unităţi se stabilesc două domenii ale riscului de securitate fizică, respectiv riscul de securitate acceptabil, asociat riscurilor de securitate cu valori estimate sub pragul critic de 60%, şi riscul inacceptabil, asociat valorilor estimate peste pragul critic.
    (2) Se consideră că sunt îndeplinite cerinţele legale de securitate fizică pentru o unitate atunci când riscul evaluat se încadrează în domeniul riscului de securitate acceptabil.
    ART. 16
    Grila de evaluare a nivelului de securitate cuprinde 4 categorii de criterii de analiză:
    a) criterii specifice obiectivului, prin care se evaluează elemente de amplasare zonală şi locală, cu o pondere de 25%;
    b) criterii de securitate, prin care se evaluează măsurile de securitate implementate sau care urmează a fi implementate, cu o pondere de 65%;
    c) criterii funcţionale, prin care se evaluează elementele privitoare la desfăşurarea activităţii unităţii evaluate, cu o pondere de 10%;
    d) alte criterii, nenominalizate în grilă, prin care se asigură evaluarea altor elemente cu impact asupra riscurilor de securitate, identificate sau propuse de evaluator, grupate în categorii cu impact de creştere, respectiv diminuare a riscurilor.
    ART. 17
    (1) Completarea grilei se face prin selectarea unei opţiuni din coloana “Variabile”, pentru fiecare element de evaluare, şi introducerea de date în tabelul cu informaţiile aferente altor criterii, conform situaţiei preconizate.
    (2) Este interzisă modificarea, completarea sau ştergerea celulelor sau câmpurilor din grila de evaluare, exceptând operaţiile prevăzute la alin. (1).
    (3) Prin completarea grilei de evaluare se obţine valoarea de la rubrica “Punctaj total” din coloana “Punctaj ponderat”, care reprezintă valoarea asociată gradului de risc determinat. Punctajul total este calculat de aplicaţie prin însumarea valorilor ponderate prevăzute la rubricile: criterii specifice obiectivului, criterii de securitate, criterii funcţionale şi alte criterii, aflate pe coloana “Punctaj ponderat”.
    (4) Valorile superioare ale punctajului total indică un nivel ridicat de risc de producere a unor evenimente de securitate fizică.
    (5) Valoarea ponderată pentru fiecare element evaluat este furnizată de aplicaţie prin aplicarea unui coeficient procentual din valoarea maximă asociată elementului din coloana “Punctaj asociat”, ponderea rezultând din alegerea unei variante din cele prevăzute la coloana “Variabile”, în funcţie de situaţia analizată.
    ART. 18
    (1) La completarea grilelor de evaluare se ţine cont de obligativitatea îndeplinirii cerinţelor minimale de securitate, generale şi specifice, consemnate în grile în coloana “Elemente de evaluare”, pentru care se asociază opţiunea corespunzătoare punctajului minim în vederea continuării şi finalizării evaluării.
    (2) Evaluarea celorlalte criterii de securitate se face prin asocierea opţiunii corespunzătoare situaţiei real constatate în obiectiv.
    ART. 19
    (1) Pentru stabilirea nivelului ameninţărilor se asociază coeficienţii de criminalitate specifică, calculaţi la nivel de judeţ şi de zonă pe baza datelor statistice înregistrate de structurile de cazier şi evidenţă operativă din I.G.P.R., Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratele de poliţie judeţene, privind infracţiunile sesizate de tâlhărie şi furturi din societăţi comerciale, înregistrate în anul precedent.
    (2) Coeficienţii prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru un an calendaristic prin însumarea valorilor regăsite la rubrica volumul criminalităţii specifice faptelor de tâlhărie (total) şi furt din societăţi comerciale, calculându-se inclusiv media naţională, respectiv judeţeană.
    (3) Coeficienţii de criminalitate specifică la nivel de zonă se calculează pentru fiecare sector, municipiu, oraş şi comună.
    (4) Valorile rezultate se publică anual, prin grija Direcţiei de ordine publică din cadrul I.G.P.R., respectiv a unităţilor teritoriale de poliţie, până la finalul lunii ianuarie a anului în curs, pe paginile web ale I.G.P.R., Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene.
    (5) Pentru determinarea gradului de risc se iau în calcul ca vulnerabilităţi doar coeficienţii de accesibilitate, vecinătate şi caracteristici locale exterioare.
    ART. 20
    Coeficienţii de criminalitate specifică se clasifică în următoarele domenii:
    a) rată de criminalitate ridicată pentru judeţele/zonele cu coeficienţi peste media naţională/judeţeană;
    b) rată de criminalitate medie pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori între 75% şi 100% din media naţională/judeţeană;
    c) rată de criminalitate scăzută pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori sub 75% din media naţională/judeţeană.
    ART. 21
    (1) Elementul “accesibilitate” se evaluează prin inspecţia amplasamentului din imediata apropiere a obiectivului, în scopul identificării tuturor căilor de acces care fac posibilă părăsirea rapidă a zonei.
    (2) Se consideră că există posibilitatea de disimulare/fugă rapidă din zona obiectivului dacă pe o rază de 10 m faţă de intrare se află căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare (ganguri, pasaje, pasarele etc.).
    (3) Posibilitatea de disimulare/fugă medie se consideră în cazul obiectivelor pentru care pe o rază de 25 m de la intrare sunt identificate căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare.
    (4) În celelalte cazuri se consideră că posibilitatea de disimulare/fugă este greoaie.
    ART. 22
    (1) Din punctul de vedere al vecinătăţilor, evaluarea se face prin identificarea unităţilor din apropierea obiectivului şi verificarea existenţei, tipului şi a programului de funcţionare a dispozitivelor de pază ale acestora.
    (2) Punctajul pentru vecinătăţi se determină prin alegerea opţiunii relevante identificate în cauză, analizând unităţile existente pe o rază de 25 m faţă de cea evaluată.
    (3) Unitatea evaluată care nu are amplasate alte obiective pe o rază de 50 m se consideră izolată din punctul de vedere al vecinătăţii.
    ART. 23
    (1) Măsurile de securitate cuprind atât elemente de tip condiţie, cât şi elemente neimpuse prin cerinţele minimale, dar care trebuie în mod obligatoriu analizate.
    (2) Elementele neimpuse vor fi evaluate conform situaţiei reale pentru obiectivele în funcţiune sau conform scenariului de funcţionare, pentru încadrarea în zona nivelului de risc acceptat, inferior pragului critic.
    ART. 24
    Pentru obiectivele noi, elementele neimpuse vor fi propuse de evaluator pentru acoperirea necesităţilor de securitate fizică, conducătorul unităţii având obligaţia de a le materializa prin realizarea amenajărilor de protecţie mecanofizică, instalarea de sisteme de securitate, achiziţionarea unor servicii de securitate sau alte măsuri stabilite pentru acoperirea necesităţilor de securitate.
    ART. 25
    Pentru obiectivele preexistente, evaluarea şi cuantificarea factorilor din grilă se fac prin aprecierea locală a stării de fapt şi prin consultarea contractelor de servicii de pază, transport de valori, monitorizare, instalare şi mentenanţă a sistemelor de alarmare, a documentelor de procurare, certificare, punere în funcţie şi prin verificări funcţionale ale echipamentelor electronice şi dotărilor de protecţie mecanofizică.
    ART. 26
    (1) Elementele asociate criteriului privind specificul funcţional se evaluează prin interviuri, completarea de chestionare de către conducătorul unităţii evaluate şi, după caz, de către conducătorii/personalul celor din vecinătate, iar prin interpretarea datelor se asociază opţiunile corespunzătoare situaţiilor constatate.
    (2) În cazul imposibilităţii culegerii de date prin completare de chestionare se asociază opţiunea corespunzătoare punctajului maxim pentru elementele neevaluate.
    ART. 27
    (1) În zona rezervată pentru “Detalii alte criterii”, evaluatorul poate cuantifica elemente nedefinite în grilă, cu impact de creştere sau diminuare a riscurilor de securitate fizică.
    (2) Pentru fiecare categorie, evaluatorul înscrie în zona de detaliere toate elementele identificate sau propuse, acordând de la 1 la 5 puncte/element.
    (3) Pentru fiecare categorie se selectează opţiunea corespunzătoare din coloana “Variabile” în funcţie de suma punctajelor obţinute în zona de “Detalii alte criterii”.
    ART. 28
    În situaţia unităţii care desfăşoară activităţi diferite în aceeaşi incintă sau în acelaşi spaţiu, în cadrul analizei de risc se completează grile de evaluare pentru fiecare obiect de activitate, fiind obligatorie încadrarea în gradul de risc acceptabil pentru fiecare activitate.

    CAP. V
    Dispoziţii finale

    ART. 29
    (1) I.G.P.R. şi structurile teritoriale din subordine vor duce la îndeplinire prevederile prezentelor instrucţiuni, conform competenţelor şi atribuţiilor specifice.
    (2) Activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul evaluării de risc la securitatea fizică, precum şi cea de înregistrare în RNERSF se desfăşoară cu respectarea strictă a reglementărilor incidente din acest domeniu.
    ART. 30
    Prezentele instrucţiuni se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ART. 31
    Anexele nr. 1-12*) fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.
——–
    *) Anexele nr. 1-12 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

                         Ministrul afacerilor interne,
                                   Radu Stroe

D I S P O Z I Ţ I A
INSPECTORULUI GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE
Nr. 15 din 08.04.2013

privind stabilirea modului de organizare şi desfăşurare a interviului în vederea înscrierii specialiştilor cu vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică

Având în vedere prevederile art. 2 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012;
În temeiul art. 9 alin. (6) din Instrucţiunile ministrului afacerilor interne nr. 9 din 01.02.2013 privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 10 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare,
Inspectorul General al Poliţiei Române emite următoarea

DISPOZIŢIE:

Art. 1 – Prezenta dispoziţie stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a interviului în vederea înscrierii specialiştilor cu vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică, denumit în continuare interviu.

Art. 2 – (1) Participarea la interviu se face ca urmare a solicitării de înscriere în RNERSF formulată în condiţiile prevăzute de art. 9 din Instrucţiunile ministrului afacerilor interne nr. 9 din 01.02.2013 privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Dosarul de înregistrare în RNERSF se depune însoţit de o cerere de participare la interviu, semnată şi datată de către solicitant, ce va cuprinde cel puţin următoarele date: numele şi prenumele, seria şi numărul actului de identitate, domiciliul, datele de contact (telefon, fax, adresă de e-mail) şi după caz, datele de identificare ale angajatorului.
(3) În vederea verificării condiţiilor prevăzute de art. 9 alin. (4) din Instrucţiunile ministrului afacerilor interne nr. 9 din 01.02.2013, dosarul de înregistrare în RNERSF trebuie să cuprindă următoarele documente:
a) copia cărţii de identitate, buletinului de identitate, cărţii de identitate provizorii sau a paşaportului, în cazul cetăţenilor români, ori copia paşaportului, cărţii de identitate, permisului de şedere sau titlului de călătorie, în cazul cetăţenilor unuia din statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
b) certificatul de cazier judiciar emis de autorităţile române sau autorităţile competente din statul de cetăţenie, în termen de valabilitate;
c) curriculum vitae, elaborat potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1021/2004 pentru aprobarea modelului comun european de curriculum vitae, în vare se vor evidenţia distinct activităţile reprezentative desfăşurate din care reiese că, pentru o perioadă de minim 5 ani, solicitantul a deţinut funcţii prin natura cărora a desfăşurat activităţi de organizare, planificare sau executare a unor măsuri de securitate în formele prevăzute de lege; pentru perioadele de activitate menţionate în curriculum vitae se depun şi documente care atestă vechimea relevantă (ex: adeverinţe, fişe de post, extrase din cartea de muncă etc.);
d) copie de pe diploma de licenţă sau de pe documentul echivalent, care atestă absolvirea studiilor superioare.

Art. 3 – (1) Interviurile se organizează de către Direcţia de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi se desfăşoară la sediul din Bucureşti, Bulevardul George Coşbuc, nr. 83 – 85, sector 5.
(2) În cursul unei luni se desfăşoară două interviuri, de regulă în ziua de miercuri a celei de a doua şi a patra săptămâni ale lunii, începând cu orele 09,00.

Art. 4 – (1) Programarea solicitanţilor pentru interviu se face după analiza dosarelor de înregistrare în RNERSF şi constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) lit. a) – d) din Instrucţiunile ministrului afacerilor interne nr. 9 din 01.02.2013.
(2) Ordinea de programare a solicitanţilor este cea a numerelor de înregistrare în evidenţele Direcţiei de Ordine Publică a solicitării de înscriere în RNERSF.
(3) Lista persoanelor admise pentru susţinerea interviului se face prin publicarea pe pagina de internet a Direcţiei de Ordine Publică a numărului de înregistrare a dosarelor de înregistrare în RNERSF.
(4) Direcţia de Ordine Publică comunică persoanei care nu îndeplineşte condiţiile pentru susţinerea interviului, printr-o adresă de răspuns, motivele pentru care cererea de înregistrare în RNERSF nu poate fi soluţionată favorabil.
(5) În situaţia prevăzută la alin. (4), persoana interesată poate depune un nou dosar de înregistrare în RNERSF în condiţiile prevăzute de Instrucţiunile ministrului afacerilor interne nr. 9 din 01.02.2013, căruia i se va atribui un nou număr de înregistrare.

Art. 5 – (1) În cadrul unei şedinţe de interviu se programează un număr de maxim 15 persoane.
(2) Data desfăşurării interviului, stabilită în condiţiile art. 2 alin. (2), precum şi lista persoanelor participante la acesta se aprobă de către directorul Direcţiei de Ordine Publică.
(3) Informarea persoanelor interesate cu privire la data interviului şi lista persoanelor participante la acesta se realizează prin afişarea informaţiilor necesare la sediul din Bucureşti, Bulevardul George Coşbuc, nr. 83 – 85, sector 5 şi publicarea acestora pe pagina de internet a Direcţiei de Ordine Publică. Pentru protejarea datelor cu caracter personal, lista persoanelor participante se afişează, respectiv se publică, doar prin referire la numărul de înregistrare a dosarelor de înregistrare în RNERSF.
(4) Informarea potrivit alin. (3) se realizează cu cel puţin 7 zile calendaristice anterior datei desfăşurării interviului.

Art. 6 – (1) Interviul se susţine în faţa unei comisii formată din 3 membrii, după cum urmează:
a) doi ofiţeri de poliţie desemnaţi din cadrul structurii specializate a Direcţiei de Ordine Publică, dintre care unul va avea calitatea de preşedinte;
b) un expert din cadrul unei asociaţii profesionale a societăţilor licenţiate de pază sau a deţinătorilor de bunuri şi valori, desemnat de către acestea.
(2) În situaţia în care expertul prevăzut la alin. (1) lit. b) nu poate participa la lucrările comisiei acesta se înlocuieşte cu un poliţist din cadrul Direcţiei de Ordine Publică.
(3) Secretariatul comisiei se asigură de către un poliţist din cadrul Direcţiei de Ordine Publică, altul decât cei desemnaţi în calitate de membrii ai comisiei.

Art. 7 – Comisia de interviu are următoarele atribuţii:
a) verifică corectitudinea întocmirii dosarelor de înregistrare în RNERSF;
b) elaborează ghidul de interviu precum şi baremele de apreciere şi notare pentru acesta;
c) asigură îndeplinirea condiţiilor pentru desfăşurarea optimă a interviului – spaţii corespunzătoare, papetărie, birotică şi alte elemente de logistică necesare, precum şi respectarea procedurilor cu privire la ordinea intervievării, multiplicarea subiectelor, supravegherea candidaţilor etc.;
d) efectuează instructajul candidaţilor cu privire la modul general de desfăşurare a interviului, precum şi cu privire la numărul de subiecte, durata alocată probei, criteriile de apreciere, data şi locul afişării rezultatelor, situaţiile care atrag eliminarea din procedura de interviu, alte precizări necesare desfăşurării în bune condiţii a interviului;
e) apreciază şi notează răspunsurile candidaţilor;
f) semnează procesul-verbal care conţine concluziile interviului, întocmit de secretarul comisiei pentru fiecare persoană în parte;
g) păstrează în deplină securitate documentele şi asigură confidenţialitatea datelor şi informaţiilor referitoare la conţinutul ghidului de interviu şi lucrărilor candidaţilor;

Art. 8 – Secretarul comisiei de interviu are următoarele atribuţii:
a) gestionează păstrarea dosarelor de înregistrare în RNERSF în vederea susţinerii interviului şi prezentarea acestora comisiei de concurs;
b) întocmeşte procesul-verbal cu rezultatele interviului;
c) asigură afişarea / publicarea rezultatului interviului.

Art. 9 – (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are în componenţă 2 membrii, alţii decât cei care au făcut parte din comisia de interviu.
(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii:
a) soluţionează contestaţiile cu privire la aprecierea şi notarea interviului depuse în termen;
b) întocmeşte procesul-verbal cu decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor.
(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor ia în considerare exclusiv contestaţiile cu privire la aprecierea propriei lucrări a contestatarului.

Art. 10 – Secretarul comisiei de soluţionarea contestaţiilor are următoarele atribuţii:
a) gestionează păstrarea dosarelor de înregistrare în RNERSF în vederea susţinerii interviului şi prezentarea acestora comisiei de concurs;
b) întocmeşte procesul-verbal cu rezultatele contestaţiei;
c) asigură afişarea / publicarea rezultatului contestaţiei.

Art. 11 – Desemnarea nominală a comisiei de interviu şi a comisiei de contestaţie precum şi a persoanei care asigură secretariatul se face prin dispoziţie a directorului Direcţiei de Ordine Publică. Nu se desemnează persoane care au calitatea de soţ, soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu oricare dintre candidaţi.

Art. 12 – (1) Comisia de interviu elaborează ghidul de interviu şi baremele de apreciere pentru acesta, pe baza tematicii şi a bibliografiei prevăzute în anexa, ce face parte integrantă din prezenta dispoziţie, ţinând cont ca subiectele:
a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu tematica şi bibliografia;
b) să poată fi rezolvate în timpul alocat probei respective;
c) să aibă un grad de dificultate care să permită abordarea şi soluţionarea acestora.
(2) Ghidul de interviu se elaborează într-un număr de 20 variante, ce se introduc în plicuri separate, sigilate şi numerotate.

Art. 13 – (1) Pentru fiecare subiect se elaborează baremul de apreciere şi notare.
(2) Durata interviului se stabileşte de comisia de interviu în funcţie de gradul de dificultate şi de complexitate al subiectelor, fără a depăşi limita maximă de 35 minute.

Art. 14 – Divulgarea ghidului de interviu, în întregime sau părţi componente ale acestuia, atrage pentru cei vinovaţi, după caz, măsuri penale, administrative sau disciplinare, stabilite de prevederile legale în vigoare.

Art. 15 – (1) Sala destinată susţinerii interviului se adaptează activităţilor specifice prin:
a) dotarea corespunzătoare;
b) înlăturarea oricăror materiale care ar putea influenţa candidaţii în elaborarea răspunsurilor.
(2) În sală are acces numai persoana ce urmează a susţine interviul, după verificarea identităţii acesteia, precum şi membrii comisiei şi secretarul acesteia.
(3) Din momentul comunicării ghidului de interviu candidatul nu mai poate părăsi sala până la finalizarea interviului, cu excepţia unor situaţii de urgenţă, caz în care acesta va fi însoţit de unul dintre membrii comisiei de concurs.

Art. 16 – (1) Persoana ce urmează a susţine interviul alege unul dintre plicurile sigilate ce conţine una dintre variantele ghidului de interviu. După desigilarea subiectelor persoana are la dispoziţie 10 minute pentru analiza acestora şi pregătirea răspunsurilor.
(2) În cadrul interviului fiecare membru al comisiei adresează întrebări candidatului, fără a depăşi tematica afişată.
(3) Interviul se înregistrează sau, în cazul în care nu sunt disponibilităţi tehnice în acest sens, se transcrie întocmai de către secretarul comisiei.

Art. 17 – (1) Notele se acordă independent de fiecare membru al comisiei de interviu şi se trec în borderou.
(2) La borderou va fi anexată motivarea, pe scurt, a mediei finale acordate, cu semnătura preşedintelui şi a membrilor comisiei de concurs.
(3) Aprecierea răspunsurilor se punctează cu note de la 1 la 10, solicitanţii fiind admişi dacă după susţinerea interviului obţin pentru fiecare subiect minim nota 5 şi au media generală de minim 7.
(4) Nota finală pentru fiecare subiect se calculează ca medie aritmetică între notele acordate de membrii comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire.
(5) Rezultatul interviului se aduce la cunoştinţă prin afişarea rezultatelor la sediul din Bucureşti, Bulevardul George Coşbuc, nr. 83 – 85, sector 5 şi publicarea acestora pe pagina de internet a Direcţiei de Ordine Publică. Pentru protejarea datelor cu caracter personal, rezultatele obţinute de persoanele participante se afişează, respectiv se publică, doar prin referire la numărul de înregistrare a dosarelor de înregistrare în RNERSF.

Art. 18 – (1) Eventualele contestaţii cu privire la rezultatul interviului se depun în termen de 24 de ore de la afişare/publicare.
(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are obligaţia de a soluţiona contestaţiile în termen de 24 de ore de la depunerea acestora. În scopul soluţionării contestaţiei comisia va analiza răspunsurile contestatarului prin vizionarea interviului înregistrat sau transcris potrivit art. 16 alin. (3).

Art. 19 – (1) Nota acordată iniţial se modifică, prin creştere sau prin descreştere, dacă între aceasta şi nota acordată de comisia de soluţionare a contestaţiilor se va constata o diferenţă de cel puţin 0,50 puncte. Dacă diferenţa dintre cele două note este mai mică de 0,50 puncte, nota iniţială rămâne neschimbată.
(2) Nota acordată după contestaţii rămâne definitivă.

Art. 20 – (1) Hotărârile comisiei de soluţionare a contestaţiilor se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de secretarul comisiei şi semnat de preşedintele şi membrii acesteia.
(2) Rezultatele la contestaţii se aduc la cunoştinţă în condiţiile art. 17 alin. (5).

Art. 21 – Persoanele care au promovat interviul organizat potrivit prezentei dispoziţii se înscriu în RNERSF în termen de 15 zile de la data aducerii la cunoştinţă a rezultatului acestuia.

Art. 22 – Persoana ce nu a promovat interviul organizat potrivit prezentei dispoziţii poate solicita participarea pentru susţinerea unui nou interviu după trecerea a cel puţin 90 de zile de la data aducerii la cunoştinţă a rezultatului acestuia.

Art. 23 – Prezenta dispoziţie intră în vigoare la data emiterii ei şi se publică pe pagina de internet a Direcţiei de Ordine Publică.
INSPECTOR GENERAL
Chestor şef de poliţie
PETRE TOBĂ

Anexa la Dispoziţia Inspectorului General al Poliţiei Române nr. 9 din 08.04.2013 privind modul de organizare şi desfăşurare a interviurilor pentru înscrierea specialiştilor în registrul naţional al evaluatorilor de risc la securitate fizică

TEMATICA
Legi, standarde şi normative în care sunt exprimate cerinţele de securitate
Cerinţe de asigurarea securităţii
Managementul riscurilor de securitate. Principii şi linii directoare, tehnici de evaluare;
Managementul calităţii. Principii, manualul calităţii, procedurile SMC/Norme interne de calitate;
Arhitectura şi construcţia obiectivelor;
Topologii şi tehnologii disponibile pentru aplicarea măsurilor de securitate.
Obligaţiile conducătorilor de unităţi;
Obligaţiile conducătorilor de societăţi licenţiate;
Realizarea pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţiei persoanei;
Normele tehnice privind proiectarea şi realizarea sistemelor tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei;
Sisteme de alarmă împotriva efracţiei. Componenţă, principii de funcţionare, caracteristici;
Sisteme de protecţie perimetrală şi control acces. Componenţă, principii de funcţionare, caracteristici;
Sisteme de supraveghere TVCI. Componenţă, principii de funcţionare, caracteristici;
Dispecerate de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei. Componenţă, principii de funcţionare, caracteristici;
Zone funcţionale ale unităţilor. Identificare, caracteristici.
Cerinţe minimale de securitate. Clasificare, aplicabilitate pe categorii de unităţi;
Etapele de efectuare şi conţinutul analizei de risc.
Utilizarea grilelor de evaluare pe categorii de obiective.

BIBLIOGRAFIE
Legea nr. 333 din 8 iulie 2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare;
Hotărârea nr. 301 din 11 aprilie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecţia persoanelor;
Instrucţiuni M.A.I. nr. 9 din 01.02.2013 privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare;
SR ISO 31000:2010 Managementul riscului — Principii şi linii directoare;
SR EN 31010:2010 Managementul riscului – Tehnici de evaluare a riscului;
Seria de standarde Sisteme de management al calităţii (SR EN ISO 9001:2008);
Seria de standarde SR EN 50131 – Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat;
Seria de standarde SR EN 50132 – Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţiile de securitate;
Seria de standarde SR EN 50133 – Sisteme de alarmă. Sisteme de control al accesului pentru utilizare în aplicaţii de securitate;
Seria de standarde SR EN 50518 – Centru de monitorizare şi recepţie a alarmelor;
Standarde europene sau naţionale de certificare a mijloacelor de protecţie mecanofizică (unităţi de depozitare de securitate, vitraje, tâmplărie);
Colecţia revistei ALARMA.

Acest articol a fost publicat în Legislatie, Paza si protectie și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

12345

*